În reviste

 

• ,,Orașul”, revista clujeană de cultură urbană, care îl are prim senior editor pe poetul Marcel Mureșeanu, îi publică în paginile de literatură ale numărului 23 (2011) pe poeții români cernăuțeni Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu și Ilie Tudor Zegrea, cu fotografii, scurte biografii scriitoricești și versuri. Și Marcel Mureșeanu este prezent cu un grupaj de ,,Monede și monade”, cu un interviu cu actrița Melania Ursu și cu o cronică la volumul ,,Epigrame 80” de Ion Bindea • De curând apărut, nr. 37 al revistei ,,Vitraliu”, periodicul Centrului Cultural internațional ,,George Apostu” Bacău publică o pagină de poezie de Marcel Mureșeanu. O pagină dedică și Marius Manta ,,Dosarului Bacovia” de Constantin Călin și ,,Omului Bacovia” – Constantin Călin • Și Adrian Jicu, ,,Adevăratul BACOVIA” scrie despre Constantin Călin și Bacovia, mai exact despre recentul volum ,,În jurul lui Bacovia. Glose și jurnal” (Editura Babel, Bacău, 2011): ,,Aplicând rețeta de succes din cărțile precedente, domnul Constantin Călin reușește performanța, rară astăzi, de a îmbina fericit erudiția cu simplitatea, complexitatea cu firescul și rafinamentul cu logica. Rezultatul este impresionant în adevăratul sens al cuvântului” • Și Constantin Călin semnează în acest număr al revistei, ,,Bacovia: conexiunile”, deschizând ,,Sertarul cu fișe”, pentru a observa cu cine a fost asociat Bacovia, încheind un șir lung de nume de scriitori și artiști plastici din toată lumea, cu Alecsandri: ,,Surprinzător de târziu a fost remarcată, apoi, apropierea dintre Bacovia și celălalt băcăuan celebru: Vasile Alecsandri. Întârzierea arată un fapt interesant, respectiv că Bacovia a părut atât de diferit, încât critica l-a căutat mereu departe, printre scriitorii străini. Ceea ce a împiedicat apropierea de Alecsandri a fost, cred, caracterizarea acestuia drept «vesel». Comparația era aprioric refuzată: între cei doi nu puteau fi asemănări, ci numai contraste. Până să dispară această prejudecată a trebuit ca Bacovia să mai străbată o etapă a receptării. Abia când textele unuia și ale celuilalt au devenit la fel de pregnante în memoria cititorilor, asemănările au ieșit în evidență. Legătura dintre ei a relevat-o cel dintâi Edgar Papu: «Ce apropiere ciudată! Nu? Veselul Alecsandri alături de tristul Bacovia! Și totuși îi unește iarna, care și-a găsit într-înșii pe cei mai mari interpreți ai liricii la noi; și îi unește, desigur, același Bacău natal, identificat de meteorologi ca una dintre regiunile simțitor geroase ale țării»” • Trei din paginile acestui ,,Vitraliu” găzduiesc ,,Din corespondența unui Domn de «de modă veche»”, grație istoricului literar Nicolae Cârlan, care în încheierea substanțialei sale prezentări spune: ,,Fie ca aceste documente epistolare să se constituie în contribuții relevante și semnificative (în ideea aceasta m-am și decis, de fapt, să le dau publicității) la un studiu monografic dedicat scriitorului, omului de știință, profesorului universitar Traian Cantemir, de la a cărui trecere la cele veșnice au trecut, iată, deja 13 ani. O merită deplin, iar profitul, la nivelul receptării, n-ar putea fi, sunt sigur, decât unul dintre cele mai relevante, de vreme ce avem de-a face cu un Model (necesar) din speța celor strict autentice, pilduitoare și constructive. Așadar, MEMENTO!”