Subfinanțare continuă și interes scăzut pentru meseria de arheolog

Cercetarea arheologică din județul Suceava cunoaște un regres din 2002 încoace din cauza subfinanțării și a interesului scăzut pentru meseria de arheolog, spune directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.

 

Este o situație întâlnită în toată țara, Suceava nefăcând excepție, singurele săpături sistematice pe care s-a concentrat Muzeul Bucovinei (MB) în 2011 fiind cele de la Cetatea de Scaun. “Anul trecut, cercetarea de teren a fost finanțată de muzeu și s-a făcut în mai multe zone din județ; pentru cercetarea sistematică Ministerul Culturii nu a alocat niciun ban în 2011. În 2011 ne-am concentrat pe săpăturile de la Cetate, unde s-au găsit o grămadă de informații și piese. În afară de Cetate cercetare sistematică nu a existat deloc anul trecut. Am mai făcut cercetare preventivă la Biserica Armenească din Botoșani și supraveghere la Mănăstirea Dragomirna, cu specialiștii noștri”, a precizat directorul MB. Cercetarea de teren are scopul identificării unor situri noi, dar după 2002 se poate vorbi despre 2-3 șantiere și situri noi deschise cu finanțare de la Ministerul Culturii și Cultelor: situl de la Nemirceni, unde s-a lucrat timp de 2 ani și pentru care ministerul a dat 50 de milioane lei vechi anual, și cele două situri de la Fetești-Adâncata, unde s-a folosit forța de muncă studențească. De asemenea, în 2004 s-a lucrat, cu finanțare prin Direcția pentru Cultură Suceava, la Curtea Domnească și la Siret, pe Dealul Ruina. “Înainte se dădeau bani foarte puțini și se deschideau multe șantiere mici, nesemnificative. Ulterior, ministerul a introdus o altă metodă de finanțare și atunci sumele de bani s-au concentrat pe șantiere mari din România, cele nou deschise fiind aproape zero. La Suceava s-au mai deschis lucrări cu ocazia lucrărilor din centru, de la autogară și alte lucrări edilitare. O serie de muzee din țară au mai săpat din fonduri proprii sau fonduri obținute prin ong-uri, cum este cazul unuia din județul Bacău care au situl propriu și finanțează campania de săpături”, a declarat Emil Ursu. O altă cauză a regresului cercetării arheologice este că tinerii nu mai sunt atrași spre meseria de arheolog. “Nu prea mai vin arheologi să lucreze, cine să vină la un salariu de 6 milioane?”, întreabă retoric directorul Muzeului Bucovinei.