Monografia Zamostei, ediția a II-a

În spiritul întemeietorului instituției memoriei, Dimitrie Gusti, trei intelectuali – Grigore Prisăcariu, Mihai Bejinariu și Haralambie Enache – au înfăptuit o construcție a neuitării: monografia comunei Zamostea. Tipărirea cărții a fost sponsorizată cu generozitate de Mihai Panaitescu, fiul regretatei profesoare Constanța Panaitescu.

 

În decembrie 2011, la Școala cu Clasele I-VIII Zamostea a avut loc un eveniment cultural deosebit – lansarea acestei monografii. La manifestare, alături de autoritățile locale și cadrele didactice ale școlii din localitate (s-au remarcat prof. dr. Bogdan Nistor – directorul școlii, învățătoarea Corina Beldeanu ș.a.) au participat: deputatul Eugen Bejinariu, prof. univ. dr. Constantin Alexandrescu, prof. univ. dr. P. Cojocaru, Marius Ursaciuc – primarul orașului Gura Humorului, ing. Vasile Șuleap – primarul comunei Grămești, col. (r.) Gheorghe Butnaru, prof. Luca Bejinariu, prof. Leon și Eugenia Gabor, Ionel Lupașcu și mulți alți foști elevi ai acestei școli. „Cultura este un proces, o devenire permanentă, niciodată o stare definitivă”, scria cu deplină îndreptățire Dimitrie Gusti. Din acest proces face parte și monografia comunei Zamostea, apărută la Editura Mușatinii în 2011, ediția a II-a, prefațată de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Distinsul cărturar Mihai Iacobescu, în „Cuvânt înainte” consemnează: „Lucrarea este o complexă și veritabilă «radiografie» în lu-mea de ieri și de azi a comunei Zamostea. Autorii ne introduc, rând pe rând, într-un bogat univers, cu oameni și fapte, dintr-o îndelungată și zbuciumată istorie, structurată în cele șapte capitole ale cărții”…: I. Repere geografice și biologice; II. Cadrul istoric și administrativ; III. Oamenii locului – populația; IV. Economia. Ocupații tradiționale; V. Cultură – Învățământ – Tradiții; VI. Oameni de neuitat și VII. Anexe. Cu meticulozitate de arhivari, conștiință de documentariști, condei de scriitori și cu trăiri de autentici zamosteni, autorii rămași în viață Mihai Bejinariu și Haralambie Enache au gândit, elaborat și tipărit o complexă și frumoasă monografie, ediția a II-a. Autorii au revenit asupra primei ediții, au dezvoltat cercetarea documentelor, spre a completa, corecta și aprofunda toate datele despre adevărata istorie a vetrei natale. În capitolul I sunt redate coordonate și informații privind așezarea și vecinătățile comunei, relieful și clima, flora și fauna, cu interesante imagini foto din realitățile localității. Pădurea – Lunca, pe 75 ha, constituie frumoasa rezervație forestieră din județul Suceava, alături de Codrul multisecular Slătioara, Pădurea seculară Giumalău, Tinovul Mare Poiana Stampei și alte rezervații floristice și geologice. Cadrul istoric și administrativ și istoria apariției satelor zamostene – Zamostea, Ciomârtan, Corpaci, Badragi, Cojocăreni, Răuțeni, Tăutești și Lunca – formează paginile capitolului al doilea. Importante informații cuprinde capitolul „Oamenii locului – populația”, de unde putem cunoaște problemele gospodăriei țărănești și evoluția populației pe baza recensămintelor de-a lungul timpului. Activitatea economică și ocupațiile tradiționale în Zamostea fac obiectul unui alt capitol important, unde sunt descrise preocupările agricole, de creștere a animalelor, activitățile meșteșugărești, de comerț și finanțe. Colectivizarea agriculturii s-a produs și la Zamostea cu aceleași metode: bunii gospodari au devenit chiaburi, adică „dușmani ai poporului”, au fost scoși din școlile secundare elevii ai căror părinți nu erau înscriși în CAP, s-au folosit amenințările și constrângerile de tot felul etc. „Biserica și școala, cu oamenii lor, manifestările cultural-artistice, portul, datinile și obiceiurile sunt prezentate în continuare….” în texte de clarificare din capitolul „Cultură – Învățământ – Tradiții”. După prezentarea bisericilor comunei și a slujitorilor acestora (preoți, dascăli, enoriași apropiați de Biserică), autorii se ocupă cu rigoare de școli și dascălii lor. Sunt evocate multe date despre începuturile și evoluția învățământului din comuna Zamostea cu documente în copie, statistici diverse, interesante imagini și în partea finală cu enumerarea cadrelor didactice: 137 învățători și profesori la Școala Zamostea, începând din anul 1904, 15 învățători la Nicani, 16 la Tăutești, 16 la Lunca și 7 la Răuțeni. Acest capitol se încheie cu aspecte, date și evocări de interes privind viața cultural-artistică și sportivă, tradițiile, datinile și obiceiurile locale. Despre oameni și fapte autorii monografiei vorbesc în capitolul intitulat „Oameni de neuitat” care începe cu evocarea eroilor din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial. Sub titlul „Oameni de luat în seamă” sunt enumerați silvicultorii din comună (Petru Prisăcaru, Dumitru Prisăcaru, Dumitru Cutaș, Adrian Enache, Alexandru Bejinariu, Valentin Plămadă) apoi alți cetățeni sau intelectuali cu valoare în istoria localității și nu numai: Haralambie D. Enescu, Gheorghe D. Manoliu, Dumitru A. Ionescu, Ioan N. Teodorerscu, Constantin S. Iliescu, Mihai Ursuleanu, Dumitru Chiribeș, Neculai Pruncu, preot Victor Gh. Bobu, Iancu Handrache, Viorica Huculeac – Simionescu, preot Valentin Haiduc ș.a. În următoarele pagini ale acestui capitol sunt realizate mai multe profiluri, un fel de curriculum vitae, între care: Emanuel Plamadă, Constantin P. Beldeanu, Adrian Crețu, Aurelian Arusoaie, Ion Beldeanu, Constantin Alexandrescu, Petru Cojocaru, Anton Airinei, Spiridon Beldeanu, colonel (r.) Gh. Butnaru, Dinu Airinei, general Eugen Bejinariu și, respectiv, autorii monografiei Mihai Bejinariu și Haralambie Enache. O carte temeinic încărcată de date, fapte și evenimente, dar și cu mulți oameni, fie-care pagină oferind importante informații frumos integrate în împrejurările și vremurile de demult și de azi și care, după parcurgerea ei, provoacă starea de încredere și admirație față de această comunitate locală de pe valea Siretului, cu o bogată istorie și autentice valori.