Codul muncii a scos din subteran contracte de muncă nedeclarate și activități nefiscalizate

> Circa 80% din contractele active sunt cu normă întreagă și pe durată nedeterminată, ceea ce ar putea însemna locuri de muncă sigure > „Existau foarte multe persoane care lucrau în servicii, ca propriul lor angajat, și care, pe fondul noilor reglementări, au optat pentru o formă juridică de funcționare”, arată șeful ITM Ionuț Radu Crețuleac > Persoanele prinse că prestează la negru pot fi sancționate cu amendă variind între 500 și 1000 de lei de persoană

 

Modificările aduse Codului muncii, intrate în vigoare în mai 2011, au dus la creșterea semnificativă a numărului contractelor de muncă active, susține șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Radu Ionuț Crețuleac. Potrivit lui, noile prevederi legale au determinat ieșirea din „subteran” a locurilor de muncă nedeclarate la ITM, considerându-se că un rol important l-au avut atât campaniile de informare, cât și controalele efectuate de inspectorii de muncă. Crețuleac semnalează că, de regulă, numărul de locuri de muncă crește odată cu desprimăvărarea și reluarea activităților sezoniere, însă din luna mai 2011 s-a observat o sporire accelerată a numărului contractelor de muncă active. Astfel, la finele lunii august a anului trecut s-a înregistrat un maxim din acest punct de vedere, la acel moment fiind depășit numărul de contracte de muncă active existente în octombrie 2008. Inspectorul-șef recunoaște că nu există o similitudine între numărul de noi contracte de muncă active și cel de noi locuri de muncă. Pentru a ilustra diferența, el a exemplificat cu ceea ce s-a întâmplat, în acea perioadă, la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava, instituție la care s-au cerut foarte multe repartiții pentru locuri de muncă care deja erau ocupate, dar nu și declarate la ITM. „S-au creat și noi locuri de muncă, însă majoritatea o reprezintă cele scoase la suprafață. S-a remarcat că, la intrarea în vigoare a modificărilor la Codul muncii, mulți angajatori au mers la AJOFM și au cerut repartiții pentru locuri de muncă, dar nu și oameni care să le ocupe, deci nemaifăcându-se o recrutare. Practic, aceștia din urmă lucrau la negru, contractele de muncă ieșind la suprafață prin transmiterea la ITM, în REVISAL”, evidențiază Radu Ionuț Crețuleac. Șeful ITM Suceava reliefează că numărul de contracte noi de muncă a fost în ascensiune și grație creșterii numărului societăților mici care s-au înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului, agenți economici de genul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale sau asociațiilor familiale, provenind, în special, din zona serviciilor. „Existau foarte multe persoane care lucrau în servicii, ca propriul lor angajat, și care, pe fondul noilor reglementări, au optat pentru o formă juridică de funcționare. Astfel au ieșit la iveală activități care nu erau fiscalizate”, precizează oficialul Inspectoratului Teritorial de Muncă. Un aspect deosebit de important este acela că în jur de 80% din contractele de muncă active sunt cu normă întreagă și pe durată nedeterminată, „ceea ce înseamnă locuri de muncă sigure și relativă stabilitate”. Crețuleac a ținut să evidențieze că încheierea unui contract de muncă pune sub protecția legii, deopotrivă pe angajat, dar și pe angajator: „Inexistența contractelor de muncă pune în culpă pe ambele părți, pentru că, acum, pot fi sancționați și lucrătorii care prestează la negru, amenda variind între 500 de lei și 1000 de lei de persoană”.