Un nou număr al revistei „Bucovina literară”

A apărut recent nr. 3 (241), pentru luna martie, al revistei „Bucovina literară”, editată de Societatea Scriitorilor Bucovineni, ce apare cu sprijinul Consiliului Județean Suceava și sub egida Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava.

 

Editorialul, „La aniversare (1941-2011)”, este semnat de redactorul-șef Constantin Arcu, cel care reamintește că se împlinesc 70 de ani de la fondarea revistei, la Cernăuți, anticipând că în septembrie „vom celebra acest moment și sperăm din suflet ca toți prietenii noștri să fie alături”. De altfel, redactorul-șef e de părere că revista „are astăzi prieteni de nădejde și s-a smuls din izolarea în care fusese retrasă de către diriguitorii ei”, exprimându-și speranța „să nu mai existe sincope în viitor și revista să-și continue necurmat parcursul”. Invitatul numărului este Liviu Ioan Stoiciu („Autorii personajelor trebuie să se teamă în general de uzură”), intervievat de bucureșteanca Andra Rotaru, dar și cu mai bine de o filă din „Poemele lui LIS”. Secțiunea „Cronica literară” este semnată de Theodor Codreanu, Aliona Grati, Ioan Holban, George Bodea, Geo Vasile care scriu (nu numai) despre cărți semnate Mihai Cimpoi, Ion Miloș, Eugen Stroe, Radu Mareș, Gabriela Crețan, Ignatie Grecu (ci și despre existențele unora – Miloș, celebrul cuplu Stroe-Vasilache). Despre viață și literatură puse față în față scrie Adrian Alui Gheorghe, la rubrica „Poesis” este invitat Gellu Dorian, un consistent portret literar Ion Pop semnează Al. Cistelecan, la „Chipuri și priveliști” Liviu Antonesei scrie despre „Bătălia cu și pentru Emil Brumaru”, paginile de proză îi aparțin lui Bedros Horasangian. La rubrica „O antologie a poeziei românești”, Mircea A. Diaconu îl prezintă pe Mihai Ursachi („Coborât din romantismul german și parcă din fantezia lui E.A. Poe, Mihai Ursachi lasă la vedere un personaj himeric și în același timp morbid, care cultivă extazul morții și trăiește iluminarea marilor transmutații alchimice.”). Luca Pițu profită hipertextualmente de „aflături” din arhivele PCR, etalând (în calitate de trompetaș, herald… și tot ce voiți) eșantioane ce arată, acum, „valoarea documentară specială a pârâciunii galaniene”. Mai departe, Constantin Dram, Leo Butnaru, Isabel Vintilă (scriind despre brăilenii Diana Corcan și Dan Bistricean), Geo Vasile (la „Cronica traducerilor”) și Ioana Manole (cu o pagină dedicată lui Jean Claude Carrière). Nu în cele din urmă, despre „100 de ani de la nașterea lui George Drumur” scrie Marian Drumur, iar despre cel care în urmă cu 99 de ani s-a născut „cu un genuin har al povestirii”, George Ungureanu, scrie concitadinul său Horațiu Stamatin: „Astăzi, în pragul unui veac de viață, toți cei care îl cunoaștem și îl iubim îi facem urarea de multă sănătate și-l rugăm «să ne mai lase o dată în poveste»”.