Festivalul național al ouălor încondeiate – prilej de promovare a culturii tradiționale locale

Festivalul național al ouălor încondeiate de la Ciocănești, organizat în perioada 4-6 martie 2011, de Consiliul Județean Suceava, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava din cadrul Centrului Cultural Bucovina, împreună cu Primăria comunei-muzeu Ciocănești, este un eveniment anual pentru care, atât încondeietorii, cât și gazdele lor, încep pregătirile cu multe luni înaintea desfășurării sale.

 

Ediția a VIII-a a festivalului a necesitat eforturi sporite atât din partea organizatorilor cât și din partea concurenților, pentru că dificultățile financiare sunt resimțite în toate domeniile, inclusiv în cel cultural. Cu toate acestea, la ediția din acest an au fost prezenți peste 200 de meșteri încondeietori, majoritatea deja atașați de acest eveniment care le prilejuiește reîntâlnirea cu colegii lor din alte zone etnografice, dar au fost prezenți și tineri debutanți, cum ar fi reprezentanții județului Botoșani sau grupul de încondeietori de la Școala Nr. 2 Vatra Dornei. Pentru cei care au urmărit desfășurarea Festivalului ouălor încondeiate de-a lungul mai multor ediții, fie că sunt reprezentanți ai presei, fie vizitatori ai standurilor, con-curenți sau membri ai juriului, s-a simțit lipsa reprezentanților Brașovului și a unor artiști cu nume de mare rezonanță în țară și peste hotare, pe care sperăm, totuși, să-i întâlnim la viitoarele târguri pascale prilejuite de amplul program al Consiliului Județean Suceava ,,Paștele în Bucovina”. Totuși, ediția 2011 a festivalului nu a dus lipsă de vedete, ceea ce a făcut sarcina juriului foarte dificilă, mai ales pentru acordarea Marelui Premiu al Festivalului. Un alt motiv de satisfacție a fost prezența, pentru a doua oară, a concurenților reprezentând județul Brăila, respectiv a Școlii de încondeiat din comuna Salcia-Tudor. Ei s-au prezentat în număr mare, însoțiți de instructorii lor, costumați impecabil în veșmintele tradiționale ale zonei din care vin și încercând, cu succes, să reînvie practica și tehnicile unui meșteșug românesc sufocat de specificul zecilor de etnii statornicite în zona Brăilei. Așa cum era de așteptat, în privința numărului de concurenți, ponderea a fost deținută de reprezentanții Bucovinei, dar nu pentru că festivalul se organizează ,,la ei acasă”; Țara de Sus a conservat spectaculos și mai presus de orice argumentație tehnici și registre ornamentale ce sintetizează specificul unor culturi străvechi, antice și medievale. Ornamentica populară românească reproduce aceste încifrări plastice și documentare, reprezentate fie individual, fie în combinații și prelucrări influențate de epocile istorice și de destinul etnic al fiecărei vetre omenești. De aici decurge și valoarea uriașă a unor piese cioplite, țesute, cusute, a unor vase ceramice și a veșmintelor românești. Paradoxal însă, cel mai rezistent și mai elocvent mesager al culturilor preistorice în care și-au înfipt rădăcinile toate reprezentările sociale, culturale și spirituale contemporane, chiar limbile și hotarele lumii, este totodată și cel mai perisabil dintre toate: oul. ,,Închistrit”, ,,încondeiat”, ,,scris”, ,,muncit” sau ,,năcăjit”, oul de Paște a devenit, de multă vreme, un adevărat simbol heraldic al Bucovinei, pentru că aici încondeietorii au sute de reprezentanți, mii de modele și zeci de tehnici. Această diversitate, care nu va putea fi contabilizată niciodată, se datorează, în mare măsură, multiculturalității etnice bucovinene. Secole la rând, cele 11 etnii de aici au adus ori au împrumutat elemente specifice influențând dominantele locale, uneori contaminându-se reciproc până la omogenizare, alteori secvențial sau unilateral. În Nordul Moldovei, de la un sat la altul, uneori chiar de la o familie la alta, aspectul oului încondeiat este diferit tocmai datorită acestor preluări sau prelucrări de elemente multiculturale, în proporții și percepții neuniforme. Mai mult decât în oricare zonă etnografică a României, în Bucovina încondeietorul trebuie să fie capabil să-și însușească, (aproape invariabil printr-o ucenicie lungă cât propria copilărie), atât tehnica, dar și semantica ornamentelor caracteristice locului natal. Fiecare vatră folclorică este reprezentată de o cromatică particulară și de modalități stricte de dispunere a modelelor în câmpul ornamental. Există ,,modele de bază”, cărora li se mai spune și ,,ouă bătrânești”, de la care se inspiră toți încondeietorii locului, inovațiile fiind per-mise numai în limita combinațiilor inedite de elemente tradiționale. Este ca și atunci când folosim literele aceluiași alfabet pentru a scrie mesaje diferite. Marii încondeietori sunt tocmai aceia care reușesc să atingă virtuozitatea exprimând foarte clar o stare de spirit, un fapt de viață, o aspirație, o rugăciune etc., într-o reprezentare plastică de un rafinament, o precizie a proporțiilor și o finețe ce par im-posibil de realizat cu mintea și mâna omenească. Luând în calcul cele arătate până acum, este de la sine înțeles că sarcina juriului a fost, ca și la celelalte ediții ale festivalului, una copleșitoare. Renunțând total la modestie, îmi permit să-i felicit pe organizatori pentru înțelepciunea cu care au desemnat membrii juriului, format din specialiști cercetători ai fenomenului artistic tradițional, oameni care nu numai că au parcurs lungi liste bibliografice, dar i-au cunoscut pe mulți dintre concurenți la ei acasă, știind ceea ce este specific fiecărui sat bucovinean, fiecărui cătun și aproape fiecărui încondeietor în parte. Din juriu au făcut parte Călin Brăteanu – șeful Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural ,,Bucovina”, Iuliana Băncescu – cercetător științific la Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale – București, subsemnata – consultant artistic al CCPCT, Centrul Cultural ,,Bucovina” și Pavel Blaj – consultant artistic al CCPCT, Centrul Cultural ,,Bucovina”. Scopul de căpătâi și principalul criteriu de jurizare a fost acela de a încuraja perpetuarea elementelor specifice fiecărei vetre folclorice în parte. Acest demers a devenit unul foarte necesar, deoarece în ultimii ani a luat amploare fenomenul contaminării cu elemente străine, ca de exemplu preluarea de motive și culori copiate, fără nicio scuză, de pe ouăle încondeiate în satul Paltinu, comuna Vatra Moldoviței. Utilizând un registru cromatic sobru și elegant, cu desenul clar definit și ingenios organizat, acest tip de ou este foarte cerut pe piața internă și externă, fiind considerat de către neavizați ,,adevăratul ou huțul”. Așa se explică faptul că motivele ornamentale de aici se regăsesc acum și la Putna, și la Brodina, la Ulma, Fundu Moldovei, Breaza și alte vetre folclorice a căror individualitate este de mult recunoscută și ale căror elemente ornamentale le definesc clar profilul psihologic, social și etnic. Ca de altfel și în alte domenii ale culturii tradiționale, cum ar fi cel muzical-coregrafic, au fost apreciate în mod deosebit nu atât demonstrațiile de virtuozitate, cât mai ales valorificarea specificului local. De aceea, premiile I au fost acordate, atât la categoria ,,Adulți”, cât și la ,,Copii”, tocmai acelora care au demonstrat cu temeinicie că-și reprezintă localitatea înscrisă pe ecusonul de participant, prezentând un costum, un tip de ou și un discurs explicativ ce vorbesc, toate trei, despre aceeași vatră folclorică. Au fost și încondeietori, cunoscuți de altfel publicului avizat, care s-au situat mult deasupra acestor criterii, ei fiind totodată și reprezentanții incontestabili ai locurilor natale, dar și educatorii unor tineri talentați, inteligenți și plini de entuziasm, pe care îi pregătesc să le fie urmași, parte dintre ei fiindu-le cu adevărat fii sau rude. Individual sau împreună cu ucenicii lor, cele trei încondeietoare premiate cu Marele Premiu și două Premii Speciale pentru promovarea culturii românești în lume, au ajuns să câștige respectul și prețuirea pentru cultura și spiritul românesc în țări în care România era deja catalogată ca un loc al actelor necivilizate și penale. Laureatele premiilor pentru promovarea culturii românești sunt Timu Cristina din Ciocănești și Drajmici Filoteia din Vatra Moldoviței. Pentru Marele Premiu al ediției din 2011 a Festivalului național al ouălor încondeiate a fost nominalizată, fără nicio ezitare din partea juriului, doamna Elena Torac din Brodina, cea care a fost premiată de-a lungul mai multor ediții cu premii speciale, atât pentru prestația de încondeietor, cât și pentru cea de formator al tinerilor artiști. O prestație demnă de luat în seamă au avut-o și concurenții categoriei ,,Copii”, majoritatea fiind membri ai școlilor de încondeiat prezente în concurs, reprezentând localitățile Ciocănești, Moldovița, Vatra Moldoviței, Slătioara – Stulpicani, Poiana Stampei, Brodina, Vatra Dornei, Salcia – Tudor (județul Brăila) și grupul de încondeietori reprezentând județul Botoșani. Fiecare dintre aceste grupuri și-au adjudecat cel puțin câte un premiu I și câte un premiu special al juriului, Premiul „Norbert Novac” revenind unei tinere încondeietoare din Ciocănești. MINORICA DRANCA, Consultant artistic CCPCT, Centrul Cultural Bucovina