Astăzi se desfăşoară a patra şedinţă de politică a BNR din acest an. Decizia referitoare la nivelul ratei de referinţă, care se află din ianuarie 2023 la 7%, va fi luată în funcţie de modul în care scade inflaţia.
Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză anticipează pentru sfârşitul acestui an o scădere la 4,6%, cu o medie anuală de 5,6%.
Rata anuală a inflaţiei a coborât în martie la 6,61%, de la 7,23% în februarie, valoare mult prea ridicată pentru a permite o primă tăiere a dobânzii.
De altfel, la ultimul sondaj realizat în martie de CFA România, 36% dintre participanţii au anticipat prima reducere de dobândă în iulie 2024, faţă de 29% care au estimat că decizia va fi luată în şedinţa de luni.
Această aşteptare a fost reflectată şi de piaţa monetară, unde indicii ROBOR au cunoscut de la începutul lui aprile o cvasistabilitate, după ce aceştia s-au apropiat foarte mult de pragul de 6%, care reprezintă dobânda primită de băncile comerciale din partea BNR pentru depozitele plasate.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,07% iar cel la 12 luni a crescut marginal de la 6,07 la 6,08%.
Aceeaşi stabilitate s-a manifestat şi în piaţa valutară, unde cursul euro a crescut vineri de la 4,9753 la 4,9757 lei, faţă de 4,9757 lei, în cea de marţi. Tranzacţiile s-au realizat în cele mai multe zile între 4,975 şi 4,977 lei, cu excepţia primei şedinţe după minivacanţa de Paşte, 4,971 – 4,976 lei.
Deteriorarea pieţei muncii din Statele Unite în martie, aşa cum au arătat-o datele publicate la sfârşitul săptămânii, şi scăderea în aprilie a indicelui general al încrederii consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, la 67,4 puncte, minim al ultimelor şase luni, au afectat performanţa monedei americane.
Euro a închis vineri pe pieţele americane la 1,0772 dolari, zi în care a fluctuat între 1,0760 şi 1,0791 dolari, valori comparabile cu cele de la începutul săptămânii, după deprecierea de joi până la 1,0726 dolari. Aceasta a făcut ca media dolarului să scadă vineri de la 4,6364 la 4,6134 lei.
Chiar dacă economia Regatului Unit a crescut în primele trei luni ale acestui an cu 0,6%, cea mai bună performanţă a ultimilor aproape trei ani, lira sterlină nu şi-a îmbunătăţit consistent performanţa faţă de euro iar media ei a scăzut de la 5,7883 la 5,7832 lei. La rândul ei, moneda elveţiană s-a depreciat de la 5,0974 la 5,0909 lei.
Metalul galben a crescut la sfârşitul săptămânii la 2.359,10 – 2.371,20 dolari/uncie, valori maxime ale ultimelor trei săptămâni, ceea ce a apreciat preţul gramului de aur la 351,8267 lei, în ciuda evoluţiei descendente a monedei americane.
Bitcoin a testat vineri scăderea sub pragul de 60.000 dolari, dar a crescut la sfârşitul săptămânii la 60.649 – 61.098 dolari. După o scurtă scădere sub pragul de 2.900 dolari, ethereum a urcat la 2.902 – 2.929 dolari.
Analiza cuprinde perioada 6 – 10 mai.
Comentarii