Sunt oameni de lângă noi care își exercită profesia prin amatorism, cu superficialitate și fără pasiune, iar alții, profesionist. Din a doua categorie, în mod fericit, se încadrează un OM, de mare valoare profesională și obștească, pe nume Gheorghe Dolinski, care împlinește 65 de ani.
Dar care i-a fost până în prezent parcursul vieții?
S-a născut pe 6 februarie 1945, în București, unde părinții săi, Nicolai și Maria, lucrau la Fabrica de pâine „Traiul”. Tatăl său însă moare în aprilie 1945, într-un lagăr de prizonieri din Rusia, iar mama sa, în 1949, se întoarce la Arbore, comuna lor natală.
Școala elementară o face în Arbore, liceul – la Rădăuți, pe care îl absolvă în anul 1962, apoi lucrează ca profesor și învățător necalificat. Urmează Institutul pedagogic de învățători la Suceava, ulterior Institutul pedagogic de 3 ani la Iași, iar mai târziu absolvă Facultatea de Filologie a Universității ieșene, la învățământul fără frecvență, obținând licența în limba și literatura română. Devine profesor titular la Școala cu Clasele I-VIII „Luca Arbure”, de unde va ieși la pensie în anul 2008.
Între anii 1971 și 1989, a fost director coordonator al școlilor din comuna Arbore, obținând rezultate meritorii în cadrul întrecerilor între școli pe județ: locul al treilea, locul al doilea și 3 ani consecutiv locul întâi. În calitatea sa de director, a organizat schimburi de experiență cu directorii de școli (2), cu directorii adjuncți (2) și la diferite discipline (15).
În perioada directoratului, a înzestrat școlile din comună cu mobilier și material didactic adecvat, a înființat și cursurile serale, cursuri profesionale cu caracter agricol de legumicultor și mecanizator, iar, pentru rezultate excepționale, Ministerul Învățământului i-a acordat, în anul 1984, titlul de „Profesor Evidențiat”.
A întemeiat o familie sănătoasă, de care este mândru. Soția sa, Avramia, este licențiată în biologie, a muncit 38 de ani la catedră, tot la Arbore, a avut rezultate deosebite pe linie școlară și cetățenească și a fost puternic atașată satului și familiei. L-a sprijinit moral și material pe soțul său în toate demersurile sale: în școală, în comunitatea locală și în cercetarea folclorului local, devenind coautoarea cărții soțului „Arbore, străveche vatră de etnografie și folclor”. Au un băiat destoinic pe nume Cristian-Nicolae; actualmente este inginer mecanic în București. Dumnezeu i-a blagoslovit cu o noră de excepție, Anabranda-Mihaela, economistă, și cu o nepoată nespus de dragă pentru bunici, pe nume Holly-Cristina.
Arboreanul Gheorghe Dolinski s-a dovedit, în cei 65 de ani de viață, devotat satului, comunei și comunităților acestora. A fost timp de trei legislaturi consilier local, timp în care a promovat proiecte de hotărâri în învățământ, cultură, sport și viața economică a comunei. S-a implicat activ în organizarea și desfășurarea Festivalului Folcloric “Floare de salcâm”, “Balul gospodarilor” și la sărbătorire a 500 de ani de la zidirea Bisericii “Tăierea capului Sf.Ioan Botezătorul”, alcătuind Monografia “Biserica Arbore”, dedicată acestui eveniment. A fost și este activ în cadrul Filialei Suceava a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc, desfășurând activități organizatorice, practice și folositoare în domeniul respective și participând la congresele acesteia de la București și Bușteni. Aceeași activitate efervescentă a desfășurat-o și în cadrul filialelor Rădăuți și Suceava ale Societății de Științe Filologice.
DOMNUL – merită acest titlul nobil! – Gheorghe Dolinski, în viață și activitatea sa, nu s-a rezumat doar de-a fi profesor de excepție la limba și literatura română, formând deprinderi formative și informative în rândul copiilor, dar s-a ocupat și de cercetarea folclorului local și zonal și de consemnarea evenimentelor locale mai importante, pentru a le transmite urmașilor. În afara celor două cărți pomenite mai sus, consemnăm aici studiile sale pe diferite teme, pe care le-a publicat în: „Făt-Frumos”, „Revista de pedagogie”, „Tribuna învățământului”, „7 zile bucovinene” și, aproape săptămânal, îi apar consemnări, evocări, recenzii, eseuri și cronici în cotidianul „Crai nou”. Elevii săi au obținut o mulțime de premii la concursurile și olimpiadele școlare, la nivelul județului și la cele naționale, de la Rădăuți, Suceava, Bacău. Împreună cu un colectiv de profesori de limba română, din județ, a colaborat la elaborarea unei cărți cu opționale de specialitate, tipărită și difuzată în școli.
Însă, colegul de breaslă și prietenul Gheorghe Dolinski s-a remarcat cel mai puternic în ultimii 40 de ani, în domeniul filateliei, obținând personal și cu elevii săi numeroase premii, diplome și medalii: două mențiuni internaționale la Bratislava și Sofia, două medalii de bronz la Olimpiada mondială de la Banckok – 2000 și în Belgia – 2006, o medalie de vermeil la București – 2008. La concursurile naționale dintre anii 1980-1989, elevii săi obțin 152 de medalii de aur, de argint și de bronz în domeniile: artă populară, jocuri populare, fotografie și filatelie. Șase ani consecutiv a participat cu delegații de copii la taberele naționale de filatelie, iar în 1996 a organizat Tabăra Națională de Filatelie de la Bucșoaia. A organizat peste 17 ediții expoziții filatelice itinerante în multe orașe și comune din județ și din Moldova. Contribuind activ și concret, multilateral și profesionist la catedră, în cercetarea fenomenului cultural și muncind cu folos în interesul comunității, președintele României l-a răsplătit cu ordinul „Meritul cultural”, în grad de cavaler, iar condu-cerea județului l-a stimulat cu diplomă de excelență.
În ultimii ani, prin străduința profesorului Gheorghe Dolinski, Școala cu Clasele I-VIII din Arbore, în parteneriat cu Școala cu Clasele I-VIII “Mihai Eminescu “ din Rădăuți, organizează, periodic, omagieri, evocări sau întâlniri comune de creație literară sau de filatelie. În acest sens s-au remarcat profesorii Maria Popescu, Ilie Romaniuc, Gabriela Sascău, Ema Hânțari, Maria Horvat, Margareta Manoilă ș.a., de la ambele școli.
Profesorul de română Gheorghe Dolinski a organizat, în folosul elevilor și al sătenilor, o serie de întâlniri de suflet cu scriitorii: Grigore Vieru, Stelian Gruia (arborean), George Muntean, Mircea Motrici; Marcel Mureșeanu, Dumitru Brădățan ș.a.
De remarcat faptul că, la aniversarea a 50 de ani de activitate artistică, Sofia Vicoveanca a primit din partea familiei Dolinski un frumos costum popular specific arborean, ca semn de înaltă apreciere a activității acestei “Privighetori a cântecului popular românesc” în general și a celui bucovinean, în special.
Ca OM al comunității și ca MAGISTRU desăvârșit, Gheorghe Dolinski, prin întreaga sa activitate multilaterală, a demonstrat că-și iubește profesia, satul natal, comuna, Bucovina istorică, întrucât nimic nu i-a scăpat din vedere – bucuriile sau durerile oamenilor locului. Amintim, în final, și una dintre multele sale implicări în viața cetățeanului de rând. La inundațiile din Arbore, din anul 2006, a fost nu doar un martor pasiv, ci i-a ajutat efectiv pe cei sărmani, contribuind prin toate mijloacele posibile la alinarea concretă a durerilor lor. Așadar, Gheorghe Dolinski este un om al timpurilor noastre. De asemenea oameni timpurile noastre de azi au nevoie!
Să-i dea Dumnezeu sănătate, putere de muncă și binecuvântare de la Dumnezeu ca să se reverse asupra lui și a familiei sale! Perioada sa de pensie s-a dovedit benefică. La mulți și buni ani, prietene Gheorghe!
A scris cu satisfacție morală și prietenească,
Prof. VICHENTIE NICOLAICIUC
Comentarii