Cultura azi, între Cenușăreasă și Fata Morgana ?

În plin tumult al campaniei electorale a trecut și Ziua Mondială a Dezvoltării Culturale din acest an, care se sărbătorește pe 21 mai. Este totuși un bun prilej să ne întrebăm ce definiție, ce soartă poate avea astăzi cultura românească, este cultura de azi o Cenușăreasă? Sau e comparabilă cu Fata Morgana? Într-una din publicațiile centrale românești, 5 oameni de cultură, scriitori cu toții, au răspuns la astfel de întrebări puse de un ziarist. Ei au opinat, printre altele, că vremurile sunt proaste pentru cultură, că aceasta este amenințată de globalizare, că este necesară o relație între cultură și mediul economic, invitând în același timp pe omul de cultură să se vindece de visare, în favoarea pragmatismului.

 

Oferta culturală nu e democratică În perimetrul nostru sucevean nu se poate spune că lipsesc actele culturale, ele depășind cu mult granița instituțiilor autorizate și obișnuite să le organizeze, precum muzee, case de cultură, universități etc. Își oferă din ce în ce mai mult sprijinul în acest domeniu autoritățile locale, județene, ONG-uri, persoane publice, oameni interesați de actul de cultură… Dar ce calitate mai au manifestările culturale mari și mici atunci când pe piață abundă tot felul de produse culturale mai mult sau mai puțin valabile? Directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, instituție care nu mai este de câțiva ani “operator cultural”, dar care pune umărul la organizarea unor acțiuni de gen, dl Aurel Buzincu, vorbește tocmai despre această calitate: “Bani sunt și vor fi. Dar când vorbim de calitatea produselor cultu-rale, lucrurile se complică. Calitatea depinde de consu-mator, dacă el vrea manele și vii să-i dai operă, ai aruncat banii degeaba. Depinde de calitatea culturală a consuma-torului, mai ales de compe-tența și calitatea culturală a finanțatorului și organizato-rului. Ei decid. În materie de cultură, publicul larg nu are acces democratic, el are buzu-narele goale, ar vrea, dar cultura costă. Oferta culturală nu e democratică, ci dictato-rială, cineva decide ce vrea publicul”. Cât despre valoarea acțiunilor culturale care se organizează la Suceava, dl Buzincu apreciază: “Există și gesturi culturale de excepție, cum a fost expunerea Coroanei Reginei Maria, cum este Festivalul “Întâlniri bucovinene”, dar, în general, cultură de bună calitate nu se prea face la Suceava, cultura de bună calitate o fac doar profesio-niștii. Însă trendul este crescător. Să nu pierdem însă din vedere că județul Suceava are o rețea muzeistică de excepție și muzeele fac viața culturală acolo unde există. Cred că România stă bine la rețeaua muzeistică”. De la o instituție inițiatoare și finanțatoare a unor acțiuni culturale de prestigiu din județ, Direcția de Cultură s-a specializat în protecția și promovarea patrimoniului. Dar dl Buzincu își amintește de vremurile când se mergea din ușă în ușă după bani pentru manifestări precum “Întâlniri bucovinene”, festival pus la cale într-o noapte, în Polonia, sau Festivalul “Nicolae Labiș”. “Perioada de atunci era de pionierat. Puteai să scormonești, să iscodești să produci orice, dar lipsurile erau mari, am umblat din casă în casă după bani. Instituția noastră era operator cultural și făcea zeci de festivaluri. Acum sunt bani, dar nu mai avem calitatea de operator cultural și nu putem să ne depășim atribuțiile”. Cu toate astea, Direcția a sprijinit financiar sau logistic multe manifestări serioase organizate de Complexul Muzeal Bucovina, cum ar fi expoziția menționată mai sus și altele din județ. “Suntem atenți când se aduce coroana sau alte obiecte deosebite și sprijinim, pentru că e vorba de patrimoniul nostru național. Sprijinim pictura în biserici și mănăstiri, pentru că vorbim despre conservarea patrimoniului. Mai facem controlul respectării legilor în materie de biblioteci. Dar gata cu finanțarea festivalurilor, ele sunt acum ale administrației locale”, a conchis directorul CCPCN.