Iunie (Cireșar)

Iunie, luna numită în calendarul popular Iuniu, Cireșar sau Cireșariu, își are denumirea oficială provenită de la latinescul Junius și este intervalul de timp în care se coc din plin cireșele și unele legume, aspect ilustrat și în lirica folclorică: „Cireșar umple grădinile din lume /Cu felurite poame și legume: căpșuni, cireșe gustoase, /Acum, dar, strânge române, /Din câștigul ce-ți rămâne”. Ultimele două versuri fac aluzie la aspectul de multe ori capricios al vremii din această lună, când recoltele promițătoare sunt doar făgăduință și nu certitudine, atâta vreme cât furtunile, ploile, grindina sau seceta pot oricând compromite atât rodul câmpului, cât și al livezilor.

 

Iunie este luna a patra din străvechiul calendar roman (cel înainte de Iulius Caesar) și luna a șasea din calendarele reformate, luna păstrând, prin denumirea sa, numele zeiței romane Iuno, soția lui Jupiter, patroana femeilor căsătorite. După unii etnologi și antropologi, numele ar proveni de la zeița Hebe, cea care ocrotea tinerețea (junețea) sau s-a afirmat că denumirea lunii ar deriva de la Iulius Brutus, fondatorul libertății la romani. Oricum, indiferent de controversele etimologice, luna Iunie este în calendarul popular sub semnul (patronajul) planetei Joe (Jupiter). Luna iunie cuprindea în societatea tradițională anumite zile când se săvârșeau practici ritualice închinate divinităților care întruchipau forțele benefice, precum și malefice. După credințele populare, acum, cele două tabere se înfruntau, omul simplu încerca să facă anumite compromisuri ritualice pentru îmbunarea lor, spre binele său. Așa se făcea că Ispasul se ținea de teama grindinii, lupilor, accidentelor, ziua Lunii rătăcite (5 iunie) era pentru ferirea oamenilor de răceală. Bălțatele, din 14 iunie, era o zi serbată pentru ferirea de Iele, erau și zile ce-lebrate pentru ferirea câmpului de secetă sau grindină. Privind spre aspectul comportamental al divinităților lunii iunie, se observă că sfinții creștini sunt uneori deghizați sub un înveliș păgân (Onofrei, Elisei, Timotei, Vartolomeu), dar și divinitățile păgâne (Drăgaica, Caloianu, Sânziana) se regăsesc sub ascunzișul hainei creștine. După o nouă reformare a calendarului, cea din anul 1582, când Papa Grigore al XIII-lea s-a hotărât să repare unele greșeli de calcul, aceasta s-a făcut simțită și în spațiul carpatic, moment din care importanța zilelor închinate până atunci divinităților enumerate mai sus a fost diminuată, ele trecând în rândul „sfinților mărunți”, dar totuși rămânând încă destul de bine reprezentate în calendarul popular. Cel mai important fenomen astronomic ce are loc în această lună este solstițiul de vară (21 iunie), moment în care soarele atinge cea mai mare declinație boreală, cu cea mai lungă zi din an, iunie fiind luna cu cea mai puternică insolație. Acest important eveniment astronomic este urmat, în calendarul popular, de ziua Sânzienelor (24 iunie), zi ce consfințește deschiderea din plin a sezonului culegerii plantelor de leac. Iunie este interpus între zodia Gemenii și cea a Racului, Gemenii fiind un simbol al dualității în asemănare și chip; de aceea prima parte a intervalului este sub imaginea tuturor opozițiilor interiore și exterioare, contrare și complementare, relative sau absolute, când totul se împlinește într-o tensiune creativă, culminând cu apogeul verii. Începând din 22 iunie își exercită amprenta zodia Cancerului (a Racului), al cărei simbol grafic exprimă schimbarea de sens a mișcării soarelui, mișcare care devine descendentă din ascendentă cum a fost până în acest moment. Amintim că, din punct de vedere meteorologic, iunie 2008 se aseamănă cu cel din anii 1889, 1896, 1903, 1910, 1917, 1924, 1938, 1944, 1952, 1959, 1966, 1973, 1980, 1987, 1994, aceeași stare a verii repetându-se sau fiind mult asemănătoare și în anii 2015, 2022, 2029, 2036, 2043. MIHAI CAMILAR