Un exercițiu de civilizație

“Creștinismul a venit să civilizeze arta”. Iată un gând frumos desprins din timpul slujbei de binecuvântare a celei de-a V-a ediții a Festivalului Ouălor Încondeiate de la Ciocănești. Pe linie spirituală, festivalul este un exercițiu de civilizație. Frumusețea așezată pe oul fundamental ne îndeamnă spre o civilizație etică, morală, spirituală. Pentru a pătrunde în esența artei tradiționale precreștine, respectiv a meșteșugului de încondeiere a ouălor, vă prezentăm în continuare câteva impresii ale specialiștilor în domeniu, membri ai juriului la ediția din acest an a festivalului.

 

Pavel Blaj, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, președintele juriului: „În zilele de 7, 8 și 9 martie 2008, cunoscuta comună Ciocănești, vestită pentru arhitectura sa inconfundabilă – o adevărată emblemă a Bucovinei – a îmbrăcat straie de sărbătoare pentru a celebra Festivalul Ouălor Încondeiate, însoțit de o multitudine de evenimente culturale, manifestări folclorice, dintre care amintim inaugurarea Muzeului Etnografic, un simpozion având ca temă cultura tradițională și rolul acesteia în contextul glo-balizării și modernității. Inițiată de către inimosul primar Gheorghe Tomo-ioagă, manifestarea a fost sprijinită atât logistic, cât și financiar, de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, dar și de numeroși spon-sori. Au fost prezenți reprezentanți de seamă ai culturii româ-nești și euro-pene, oaspeți din raionul Herța, se-natori și deputați din Parlamentul României, reprezentanți ai Consiliului Județean și, nu în ultimul rând, ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cu toții animați de respectul față de meșterii populari, aceste tezaure vii, cum au fost apreciați de către organismele interna-ționale de resort. Juriul, compus din specialiști în domeniu, a avut o sarcină foarte grea în ceea ce privește stabilirea premiilor, concluzionând în final că absolut toți meșterii populari participanți merită acordarea titlului de mari maeștri ai artei naționale. Reușita festivalului constituie un nou imbold pentru primar și pentru locuitorii Ciocăneștiului de a reînvia și dezvolta vechi îndeletniciri ale înaintașilor, cum ar fi spălarea aurului prezent încă în apa sprintenului râu Bistrița.” Corneliu Bucur, director general al Complexului Național Muzeal „Astra” Sibiu, membru al juriului: „Sunt într-o mare admirație ca fenomen global. Prețuiesc extrem de mult eforturile de păstrare a tradițiilor. Aici am întâlnit însă un fenomen de contextualitate. Mă refer la dantelăria arhitecturală, mă refer la fenomenul în sine al încondeiatului ouălor, care este un brand de mare renume internațional al Bucovinei. Mă refer apoi la costumul popular și am văzut chiar la cei mai tineri copii din Ciocănești această disponibilitate și această bucurie mare a purtării portului popular. Mă refer la orchestra pe care am urmărit-o aseară și am hotărât ca această orchestră să fie invitată la Sibiu la Olimpiada din vara aceasta. Plec la Sibiu cu senti-mentul că relația dintre muzeul nostru și comuna Ciocănești trebuie dezvoltată și aprofundată. Atâta vreme cât întâlnim școli de continuare a tradiției, șansa României de a străluci în contex-tul în care Europa face un efort mare pentru a-și defini identita-tea, iar noi o avem definită în numele tradiției, este extraor-dinară. România debutează în context comparativ cultural european poate cu cel mai important element de configurare a identității: valoarea tradițională.” Petronela Cotea Mihai, etnograf, Radio Iași, membru al juriului: „Este impresionant ceea ce se întâmplă aici la Ciocănești, într-un mod organizat, pentru că ce se găsește aici reprezintă expresii ale lucrurilor care se petrec în satele noastre, de fapt. Spuneam că este impresionant că s-au reunit atât de mulți meșteri populari, atât de mulți oameni care cunosc, în-cearcă să cunoască, încearcă să transmită mai departe elemente esențiale ale identității noastre. Sigur, acum vorbim despre ouăle încondeiate, dar să nu uităm de preparatele tradiționale care au fost prezentate, portul popular care încă se regăsește, astfel încât cred că este un câstig faptul că s-a realizat și această ediție a Festivalului Ouălor Încondeiate de la Ciocănești. Este un câștig și faptul că oa-menii află despre frumusețea noastră, a românilor, în toată splendoarea sa”. (…) Iuliana Băncescu, etnolog, profesor de literatură și folclor, cercetător științific la Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, membru al juriului: „Sunt veniți aici încondeietori de ouă din toată țara, chiar și din zone mai puțin cunoscute, cum este Branul de exemplu, care are valori importante în acest domeniu, dar care sunt puțin cu-noscute în afara cercului de specialiști. Este foarte importantă conformitatea cu tradiția. Am întâlnit în cele mai multe cazuri folosirea tehnicii tradiționale, care este o valoare a patrimoniului imaterial actual și care trebuie promovată, transmisă. Am întâl-nit de asemenea și o bogăție de modele tradiționale, de interpre-tări și de variante ale acestora, de combinații care aduc o notă de originalitate unor creatori. Am întâlnit cromatica tradițio-nală, pe negru, roșu, alb, galben, dar am întâlnit și culori care ies din această gamă, cum ar fi auriul, prezența auriului fiind o inovație destul de recentă. Și sunt culorile care au apărut mai demult, verde, albastru, chiar mov. Am întâlnit o varietate de tehnici. Pe lângă cea tradițională, cu vopsele naturale, este cea cu vopsele sintetice, mai ușor de realizat. Ca inovații remarcăm încondeierea în ceară cu relief, încondeierea cu tuș, motive florale, motive geometrice, încrețeli de pe cămeși, cum zic femeile. Este un lucru bun pentru arta populară tradițională și este un argument forte pentru a considera încondeiatul ouălor una dintre artele tradiționale contemporane. Se creează aici un spirit tradițional. Rămâne să discutăm care este granița dintre tradiție și creație. (…) Până la urmă, trierea valorilor o face comunitatea, și, mai nou, o face piața. Ceea ce se vinde este valoare, ceea ce nu se vinde nu este valoare, deși criteriul este foarte relativ. Festivalul acesta mi-a sugerat că ar fi importantă o educație a gustului celor care creează aceste valori, a celor care fac parte din acele comunități și eventual al celor care le cumpără.” Eva Giosanu, specialist muzeograf, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” din Iași, membru al juriului: „Muzeul Etnografic al Moldovei deține o colecție importantă de ouă încondeiate, o colecție cu vechime, făcută în mod științific, acele ouă fiind un reper pentru noi, pentru că reprezintă un repertoriu de motive, de combinații cromatice specifice anumitor centre de încondeiere. Am evaluat Centrul de încondeiere a ouălor de la Ciocănești și e uimitor faptul că oamenii se întorc spre sine, se recunosc, își recupe-rează tradiția și știu să o exprime. Aici culorile sunt alb pe negru și puțin roșu. Sau alb cu galben și puțin roșu. Creatoarele știu clar ce le este specific și le reprezintă. Predarea ștafetei în domeniul tradiției este importantă. Copiii s-au apucat cu foarte multă seriozitate de încondeiatul ouălor, conștiincioși în a lucra, asemeni mamelor și bunicelor, pentru a promova valorile. Cred că ulterior vom asista și la inovații pe tărâmul tradiției”. (…) Libelula Curic, etnograf, consultant artistic la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, membru al juriului: „…Manifestarea a găzduit în jur de 140 de creatori de artă populară. Din partea Centrului Ju-dețean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava și din partea Primăriei Ciocănești, creatorii populari au fost recompensați cu premii în bani, diplome și medalii. Câștigătoarea trofeului acestui concurs a fost Mahu Otilia din Câmpulung Moldovenesc. Bucovina rămâne peste vreme locul unde se întâlnesc nenumărate frumuseți naturale, ctitorii istorice și este în același timp o importantă regiune folclorică a țării. Ca sâmbure al creației, al zămislirii vieții, oul a inspirat, din timpuri îndepărtate, o întreagă literatură și mitologie. Pentru Brâncuși, oul e «maica formelor, a tuturor formelor», a tuturor plăsmu-irilor cosmice sau umane. Deși se aseamănă prin ornamentică și cromatică, ouăle se diferențiază după zone, fiecare din ele având caracteristici specifice în folosirea motivelor și combi-narea culorilor. Cu prilejul fiecărui târg de ouă încondeiate, ori târg de meșteri populari, vizitatorii pot admira multitudinea ouălor decorate cu diverse ornamente vegetale (fitomorfe) inspirate din lumea plantelor (flori, semințe, frunze, arbori) dintre acestea amintind frunza de stejar, trifoiul, brăduțul, spicul de grâu care simbolizează o recoltă bogată, iar cerealele simbolizând omul la maturitate spirituală. Un interes deosebit este prezentat pentru motivele cosmomorfe, cu predilecție pentru motivul solar și cel al stelei, soarele fiind simbol al primăverii, al vieții, al triumfului binelui asupra răului, al luminii asupra întunericului. Nelipsite sunt motivele zoomorfe care înfățișează animale (cerbul, berbecul, peștele), păsări (cocoșul, păunul, cucul), insecte (fluturele) ori detalii ale aces-tora. La fel, motivele skeomorfe, cu o tematică foarte largă inspirate din viața socială (unelte de muncă, fierul plugului, cârligul, furca, sapa, grebla). Toate aceste motive, ornamente, cuprind la rândul lor o întreagă gamă de elemente reprezentative, deosebit de bine realizate cu o întreagă încărcătură de artă și simbolistică încifrată în ele. Motivele geometrice sunt cele mai vechi și cele mai răspândite. Bucovina se poate spune că este regiunea în care încondeierea ouălor cunoaște cea mai largă arie de răspândire, ba mai mult, acest meșteșug este în continuă înflorire, realizându-se o lume aparte, nespus de frumoasă a ouălor încondeiate. Astfel, satul-emblemă al arhitecturii noastre rustice, Ciocăneștiul, cu case împodobite cu frumoase brâie și motive naționale așezate sub streașini, cunoscut peste tot în țară ca o zonă ce apreciază în mod deosebit vechile tradiții și obiceiuri românești, își va continua cu certitudine misiunea de purtător al culturii tradiționale românești aici și peste hotare, de-a lungul vremurilor.” Juriul celei de-a V-a ediții a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate, compus din Pavel Blaj, director al Centrului Jude-țean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, președintele juriului, și membrii Corneliu Bucur, director general al Complexului Național Muzeal „Astra” Sibiu, Iuliana Băncescu, etnolog, profesor de literatură și folclor, cercetător științific la Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Eva Giosanu, specialist muzeograf, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” din Iași, Petronela Cotea Mihai, etnograf, Radio Iași și Libelula Curic, etnograf, consultant artistic la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, au hotărât acordarea următoarelor premii: Trofeul festivalului: MAHU OTILIA – Câmpulung Moldovenesc, Suceava. Adulți – Secțiunea Tradiție: Premiul I – TIMU INGRIDA, Ciocănești, Suceava; Premiul II – LUCACI ANA – Putna, Suceava; Premiul III – DRAJMICI FILO-TEIA, Paltinu, Suceava; Mențiunea I – NIGA CRISTINA – Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava; Mențiunea II – RUSU ELVIRA, Poiana Stampei, Suceava; Mențiunea III – ȚUGUI ANIȘOARA, Săcele, Suceava. Copii – Secțiunea Tradiție: Premiul I – Asociația Vatra Hărmanului, condusă de prof. MICU ADRIAN, Hărman, Brașov; Premiul II – ISTRATE ANA-MARIA, Ciocănești, Suceava; Premiul III – Grupul de copii din comuna Brodina, condus de TORAC ELENA, Brodina Suceava; Mențiunea I – Grupul de copii din Săcele, Brașov, condus de prof. TATU SILVIA; Mențiunea II – Grupul de copii din comuna Ciocănești, Suceava, condus de BĂDĂLUȚĂ CRISTINA; Mențiunea III – Grupul de copii din Slătioara, Stulpicani, Suceava, condus de URSACHE ELENA. Adulți – Secțiunea Creație: Premiul I – ZINICI MARIA, Rădăuți, Suceava; Premiul II – CAZAC NICOLETA, Rădăuți, Suceava; Premiul III – NIGA NICULINA, Ciocănești, Suceava; Mențiunea I – BEJINARI FLORIN, Rădăuți, Suceava; Mențiunea II – HRIȘCĂ VALENTIN TRAIAN, Rădăuți, Suceava; Mențiunea III – MAROCICO ANA, Ulma, Suceava. CARMEN VERONICA STEICIUC Notă: Articolul integral poate fi citit în revista online NordLitera (www.nordlitera.ro), proiect web al cotidianului Crai nou.