Anuala Filialei Suceava a Uniunii Artiștilor Plastici

Înglobând peste 30 de lucrări, Expoziția Anuală a Filialei Suceava a Uniunii Artiștilor Plastici, deschisă încă în aceste zille la Galeria de Artă ,,Ion Irimescu” Suceava, se eliberează de presiunile conformismului, participând la un destin cultural original și autentic, elementul de bază, alături de principiul calității, fiind diversitatea stilistică.

 

Există o predispoziție spre sinteză, între formă și culoare, între spiritul avangardist, identificat cu Traian Postolache sau Oana Ruxandra Hrișcă, și stilul tradițional, ce oferă un spectacol al intimității trăite față în față cu elementul natural, propus de Dumitru Rusu sau Vasile Anghel Siminiuc. Totuși, spiritul de sinteză operează în vederea unor experiențe și finalizări artistice, ce predispun intelectul uman, ca și partea senzorială, la o acceptare a realității imediate și deopotrivă la o conștientizare a eternului absolut. Dualitatea, ca și nivelele realității pe care le trăim, sunt propuse de pictura lui Alexandru Cătălin Chifan, definit pe plan stilistic prin libertate, inventivitate absolută, spirit de sinteză și sugestii inserate spațiului pictural. O explorare a dimensiunilor infinite ale sufletului și realității, invocând intens inepuizabilul câmp al filosofiilor sacre, definește creația semnată de Pușa Pâslaru-Ionescu. „Roata Soarelui” și „Roata Stelelor”, aparținând sculptorului Ion Maftei, revelează aceleași sensuri sacre, paradoxal transcendente, la limita între oniric și profan. Această suprapunere între real și spațiul abstract al dimensiu-nilor cosmice este întruchipată de Mihai Ferbei. Prin proiecții decorative ce întruchipează semnele zodiacale se exprimă Viorica Moruz, căutând inovări ale discursului plastic. Tema nudului, tulburătoare și mistică în reprezentări, abordată într-o gamă largă de la începuturile artei la antichitatea proporțiilor ideale, definește tapiseriile Luciei Pușcașu. Substratul metaforic existent în aceste creații conduce către un spațiu iluzoriu și metafizic, dincolo de trupul feminin. Regăsim nudul și senzualitatea în „Fata verde cu părul pădure” aparținând lui Niculai Moroșan, ce alternează cu dezinvoltură linia și culoarea în definirea formei. Revenind la motivul peisagistic, Vasile Anghel Siminiuc ur-mărește expresivitatea suprematistă a elementului cromatic. Peisajul citadin cu puternică încărcătură poetică al Sighișoarei este materializat de Lucia Pușcașu, iar Corneliu Tincu realizează un joc cromatic și de texturi, revelând un spațiu vibrat de culoare. Camelia Rusu-Sadovei supune motivul vegetal al „Ofrandei” unei observații profund realiste, remarcându-se calitatea pictu-rală a ansamblului caracterizat prin regăsirea identității și a profesionalismului. „Maternitatea” Iuliei Andrieș creează un plăcut joc al culorilor și texturilor. În ideea continuității polise-mantice, sculptura lui Traian Cojocaru trimite înspre o „Germi-nație” sacră, unde forma circulară dezvăluie ideea nașterii. De o natură profund conceptuală este lucrarea semnată de Sorin Baciu, mărturisind o metamorfoză a interiorului figurativ în exteriorul abstract redat pe pânză. Rămânând în același spirit al abstracționismului, Ioan Coțofan pășește spre o diversitate stilistică ce întreține tensiunea permanentă, ca și în cazul „Im-provizației” aparținând Eugeniei Goraș. Revenind în sfera artei decorative, atât de bine reprezentată de către Loredana Ceică, regăsim dialogul între linie, formă și culoare. Un alt tip de „Dialog” propune Georgeta Gheorghiu, într-o formulare ce definește afirmarea unității esențiale între elementele plastice. „Respirând cu Nichita”, Mihai Pânzaru-PIM mărturisește dedicarea, măiestria și talentul, ca un elogiu adus creației și Creatorului: „Eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care vor-bește”. „Tinerețea” întruchipată de Iulian Asimionesei marchea-ză concepția abisală a vârstelor, rămânând în registrul acesta prin reprezentare și culoare – albastrul și tonalitățile sale repre-zintă un simbol al integrității spirituale. Tapiseria Marcelei La-rionescu reformulează marinele tradiționale într-o idee nova-toare, fără a trăda condiția armoniilor cromatice și a nuanțelor. În concluzie, expoziția anuală a Filialei UAP Suceava este, ca întotdeauna, o manifestare ce poate satisface toate gusturile, atât în materie de artă tradițională cât și în privința exprimărilor avangardiste. Această apariție pe simeze a artiștilor suceveni onorează majoritatea genurilor și tehnicilor plastice, prezen-tându-se interesantă și originală. În sfera artisticului însă, câmpul creației rămâne inepuizabil. RALUCA SCHIPOR