Calendar popular

Despre colindat

Colindatul din zilele noastre are o origine profund profană, ceremonialul evoluând de la forma preistorică a unui ritual sacru (pentru vremurile respective), închinat unor zeități, care mureau și renășteau la solstițiul de iarnă, ocazie cu care era practicat și un fel de colindat, pentru ca, mai târziu, să capete alte funcționalități. Originea preromană a colindatului este reliefată și identificată de către etnologi și prin textul indescifrabil al colindelor arhaice, aspect care ne duce cu gândul la ritualitatea primară pierdută.
 

Dacă, la început, colindele au avut un subiect pur agrar sau augural, treptat, vechilor cântări ceremoniale li s-au adăugat altele noi, închinate marelui eveniment creștin sărbătorit la 25 decembrie. Astfel, colinda capătă sensuri noi, legate în primul rând de momentul Nașterii Mântuito-rului sau legate de păstori și îngeri, care au glorificat naș-terea din Betleem, adăugân-du-li-se, an de an, colindători de cele mai diverse vârste, veritabili teofoni din spațiul carpatic. De la colindatul profan, popular, când se transmiteau prin diferite modalități (texte, gesturi și recuzită) urări de sănătate, rod bogat, împli-nirea dorințelor, bunul augur, noii purtători de Dumnezeu, prin cuvântul cântat, repre-zentați îndeosebi de copii, poartă prin colinde vestea în-trupării lui Iisus din casă în casă, colinda făcându-și și alți asociați, mai apropiați și spe-cifici: cântecul de stea, irozii etc. De fapt, sensul sărbăto-resc al colindatului era unul al purificării absolute, al re-nașterii înseși a omului, al revenirii lui la începuturile hristice. Până astăzi, o serie de gesturi s-au păstrat în ciuda pierderii unor componente, precum cele magice, rituale sau poetico-muzicale. În esența lor, colindele profane cântate cândva puneau în prim-plan funcția străveche a colindatului și ilustrau diverse stări ipotetice pentru ca mesa-jul lor să se îndeplinească celor ce au fost colindați. Pen-tru cei care simțeau valoarea magică a urării colindelor, colinda avea un sens precis, cu o direcție clară, iar fiecare imagine exprimată simbolic era de fapt un act ritual. Nici-odată colinda nu a fost unitară din punct de vedere tematic, dar unitară prin funcțiile sale augurale, prin stil și, mai ales, prin mesajul vestitor al Naș-terii lui Hristos. În colinde, chiar și natura își recunoaște Stăpânul, pe Cel care a ză-mislit-o într-un început, și devine ea însăși umană în noaptea minunată. Prin colin-de, Domnul intră în casele creștinilor când acestea sunt cântate de către oricine, iar răul se îndepărtează la auzul acestora, întreg spațiul fiind astfel purificat. Dar, pe lângă funcțiile arătate, prin colindat se marca și un moment aparte de consacrare a microuniver-sului sătesc într-o conexiune cu întreg cosmosul, colindele posedând și funcții morali-zatore și formative. Prin colin-dă se oferă tuturor membrilor colectivităților posibilitatea să participe la marea sărbă-toare a Crăciunului, atât în calitate de beneficiari, cât și de producători ai actului cultural. Acum, accesul femeilor la colindat a fost și continuă să fie mult mai larg decât în alte obiceiuri ce aparțin săr-bătorilor de iarnă (vezi mascatul, pentru ele interzis). Colindele laice reprezintă fără îndoială gradul cel mai înalt de desăvârșire artistică la care a ajuns poezia româ-nească, înainte de a fi scrisă. Sărbătoarea Crăciunului, prin latura sa festiv-sărbă-torească, prin bogatul reperto-riu al colindatului, prin datini și credințe, rămâne momentul când lirica populară se eviden-țiază cel mai pregnant, deve-nind chiar o instituție cultu-rală, când omul comunică liber cu Cerul.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: