Ce se înțelege prin toxixomanie ?

Toxicomania reprezintă o tulburare de comportament caracterizată prin dorința sau trebuința convulsivă de a procura o substanță toxică, în parte pentru efectele sale „benefice”, în parte pentru necesitatea de a su-prima efectele fizice dezagreabile ale sevrajului. Orice substanță care generează o toxicomanie acționează datorită impactului său asupra neurotransmisiilor sau a receptorilor identificați în creier7. Toxicomania este o apetență morbidă pentru substanțe ce duc la efecte dăunătoare pentru consumatori și societate8.

 

Ce este sevrajul? „Sevrajul este legat de o acomodare a sistemului nervos la substanțe toxice utilizate în exces de subiect. Sevrajul se manifestă printr-o serie de simptome fizice și psihice: anxietate, agitație, astenie, insomnie, anorexie, grețuri, vărsături, nădușeli, tremurături, amețeli, cefalee, contracții musculare”9. Cele mai vechi dovezi despre droguri sunt cele legate de opiu și sunt atestate acum 7000 de ani, prin tăblițe ale sumerienilor din Mesopotamia. Referitor la opiu, ca medicament este atestat de Scribonius Largus, în anul 46 î. d. Hs. Ce sunt drogurile? „Drogurile sunt substanțe care acționează direct asupra funcțiilor sis-temului nervos central (SNC), modifică dispoziția psihică, motiv pentru care sunt numite substanțe psihotrope sau psihoactive. Noțiunea de drog cuprinde atât anumite medicamente, cât și alcoolul și stupefiantele”10. „Drogul este un produs natural sau sintetic capabil să modifice comportamentul consumatorului și să genereze o dependență”11. Drogurile reprezintă acele substanțe de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și stu-pefiante; „Drog (în engleză „drug”): Substanță care, introdusă în organismul uman, poate modifica una sau mai multe din funcțiile sale. Mai precis, termenul desemnează substanțe psihotrope susceptibile de a genera dependența”12. În sens larg, drogul reprezintă o substanță cu capacități curative, un medicament. În accepțiunea Organiza-ției Mondiale a Sănătății, este o subs-tanță care, absorbită de un organism viu, modifică funcțiile acestuia13. În sensul dat de convențiile inter-naționale, înțelegem o substanță din cele supuse controlului prin Conven-ția unică asupra stupefiantelor din 1961, precum și prin Convenția din 1971, ambele privind reglementarea regimului drogurilor și controlul lor14. Ce este stupefiantul? Este o substanță, de cele mai multe ori medicamentoasă, care inhibă centrii nervoși, provoacă o stare de inerție fizică și psihică și care, fo-losită mai mult timp, duce la ne-cesitatea unor doze crescânde15. Ce sunt produsele halucinogene? Sunt acele substanțe care produc halucinații16. Încheiem acest scurt istoric despre droguri (alcool și stupefiante) cu o scurtă clasificare, în funcție de acțiunea lor: > Analgezicele servesc la atenuarea durerilor fără ca insul să-și piardă conștiința17; > Depresivele – sedativele; > Hipnoticele (somniferele) sunt substanțe deprimante ale sistemului nervos central care provoacă somnul18; > Stimulentele – substanțe care acționează activând sistemul nervos central, măresc activitatea creierului și măduvei spinării19; > Halucinogenele – acționează asupra sistemului nervos central, provocând denaturarea percepțiilor, produc iluzii senzoriale; se mai numesc droguri psihedelice20. Mai mult trebuie notat și reținut ravagiile pe care le face astăzi consumul de alcool în multe țări așa-zise civilizate ale Europei. Am-ploarea exactă a alcoolismului nu es-te cunoscută, estimările variind între 40.000 și 350.000 la o populație de 50 de milioane, în Anglia, între 40.000 și 100.000, la o populație de 5 milioane, în Danemarca anului 1974. În Norvegia, consumul de băuturi alcoolice s-a dublat în anul 1977 față de 195721. Astfel, conform unor specialiști de marcă, între primele simptome ale consumului de alcool se numără decăderea intelectuală și dezagre-garea personalității22. Este extrem de evident faptul că consumul de alcool și de stupefiante are efecte negative asupra sistemului sanitar, școlar, al sistemului economic în ansamblu, al politicilor economice; este o activitate care își întinde tentaculele în toate sferele vieții sociale și care, afectând un sistem, în mod automat afectează și pe celelalte, existând o anumită interdependență mai mare sau mai mică. DUMITRU IRIMIA 7 Roland Doron, François Parot, Dicționar de Psihologie, Editura Humanitas, București, p. 688. 8 Norbert Sillamy, op. cit., p.106. 9 Roland Doron, François Parot, op. cit., p. 788 – 789. 10 Ralf Schneider, Ingrid Lux, Holger Lux, op. cit., p. 13. 11 Norbert Sillamy, op. cit., p. 106. 12 Jaques Postel, Discționar de psihiatrie și psihopatologie unică, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 825. 13 Stefan Pop, Elena Pleșca, Ghid antidrog, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu, 2000, p. 3. 14 Ibidem, p. 4. 15 Gilles Fereol, Adolescenții și toxicomania, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 32. 16 Ibidem, p. 55. 17 Ibidem. 18 Ibidem, p. 13. 19 Ibidem. 20 Ștefan Pop, Elena Pleșca, op. cit., p. 13. 21 Țuculescu, Miroțov, Predescu, Oancea, Sănătatea mintală în lumea contemporană, Editura Medicală, București, 1986, p. 38. 22 Pr. C.Necula, op. cit., articolul Alcoolul, Duhul diavolului, p. 126.