Cum poți face o afacere profitabilă cu apa de ploaie

Agenții economici din municipiul Fălticeni și-au exprimat la ultima ședință a deliberativului local, nemulțumirea față de modul în care Agenția Fălticeni a S.C. ACET Suceava facturează serviciile de preluare a apelor meteorice. Prin practicarea unui tarif de 0,86 lei/mc pentru apele meteorice, același ca pentru apele uzate, directorii mai multor societăți comerciale au declarat că se împovărează și mai mult cheltuielile agenților economici și au cerut stabilirea unui preț în concordanță cu cheltuielile reale făcute de operatorul sistemului canalizare-epurare pentru apele meteorice.

 

În luna octombrie, agenții economici care dețin suprafețe mai mari de teren au primit facturi de la ACET pentru luna anterioară de 5 mai mari față de lunile precedente, motiv pentru care s-au adresat Consiliului Local, for deliberativ care stabilește prețul la apa-canal-epurare în municipiul Fălticeni după ce agenția ACET obține aprobarea ANRSC. Conform directorului Agenției Fălticeni a ACET Suceava, ing. Vasile Cozma, o nouă lege apărută în 2007 dă competențe Autorității Naționale de Reglementări în domeniul Serviciilor Publice să emită regulamente unitare pentru întreaga țară. Printre aceste regulamente s-a emis și acest regulament-cadru care, la unul dintre articole, spune: calculul apei meteorice se face prin înmulțirea indicelui de bază privind precipitațiile în zona respectivă – primit de la Agenția Națională de Meteorologie – cu suprafața de bază de contact cu apa de ploaie. Până la 1 iulie se lua în calcul un indice multianual, 0,048, iar factura la apa meteorică era constantă. „La noi nu este nicio deosebire între apa uzată, menajeră, orășenească și apa pluvială, toată apa intră în sistemul unitar de canalizare. Din punct de vedere tehnic, strict de specia-litate, este falsă ideea că această apă de ploaie ușurează procesul de epurare. Toate aluviunile și segmentele care se adună de pe străzi și de pe alte suprafețe duc la înfundarea desnisipa-toarelor de două ori pe an. Fiecare desnisipator înseamnă câte o săptămână de lucru cu maca-raua. Un argument mult mai important este faptul că, în caz de viitură, de ploaie, de diluție foarte mare se scoate din parametri treapta biologică, care trebuie să lucreze la un nivel constant. În acest moment, stația se dezamo-rsează, înseamnă volum foarte mare de nămol activ recirculat ș.a.m.d. Sunt mult mai multe argumente care dovedesc că apa uzată meteo-rică nu este mai puțin agresivă decât apa mena-jeră din punct de vedere al epurării. Dacă mergem mai în amănunt, o să vedeți că, în lunile de ploaie, consumul de energie la stația de epu-rare este de până la 30% mai mare, adică este mai mare cu 25.000 – 30.000 de kilowați, față de o lună când a fost secetă”, ne-a spus direc-torul Agenției Fălticeni a ACET Suceava, ing. Vasile Cozma. De partea cealaltă, agenții economici caută tot felul de soluții pentru a nu mai plăti apa pluvială, iar în urma discuției din CL se va în-tocmi o întâmpinare către ACET, către ANRSC și către Prefectura Suceava. „Dacă o ținem tot așa dau faliment, dacă dă o viitură putem declara deja falimentul sau dacă plouă tare o luăm la vale din punct de ve-dere financiar. Eu am cerut ca motivația acestui preț să apară de undeva, pentru că nu a crescut cu 5% sau 10%, a crescut de 5 ori. Când ajungi să plătești de 5 ori mai mult la ACET, te gân-dești dacă nu e mai bine să faci o groapă de 3 metri în mijlocul curții societății, din care să cari apa cu vidanja. Pun borduri în jurul curții și bag toată apa în groapă, apoi o car pe câmp. Una e să plătești cu 10 – 15% mai mult și alta e de 5 ori! Să plătească o societate ca Goscomul 60 – 70 de milioane pe apă pluvială, nu se poate așa ceva! Toată vara ne-am rugat să plouă și, de acum înainte, o să ne rugăm să nu mai plouă”, ne-a spus inginerul Arald Drăgan, director tehnic al SC Goscom. La o altă societate, dacă nu se va găsi o soluție, directorul spune că ar fi hotărât să are curtea și să dărâme spațiile de producție, pentru că factura la apă pluvială bagă societatea în faliment. „Asta înseamnă că ar trebui să mă rog la două lucruri. Să dea Dumnezeu să nu ploaie și să dărâm clădirile, să sparg asfaltul, să scot betonul și să ar curtea societății. E ceva inadmisibil! Eu nu mai suport financiar. Trimit 50 de oameni la Primărie sau îi trimit acasă. Ce face orașul? Probabil că veți spune și ce dacă se închide o societate? A o închide e foarte sim-plu. Greu e să lucrezi, nu să stai. Ne-ați mărit prețurile cu 500%. Nu se poate așa ceva!”, a spus directorul Faltin, ing. Mircea Rotaru. Și pentru bugetul local apa meteorică a însemnat la ultima factură peste 400 de milioane de lei vechi. Conform primarului Vasile Tofan, Primăria Fălticeni plătește apă pluvială pentru străzile unde există canalizare, trotuare, parcuri, alei piețe publice, curțile școlilor etc. „O modificare a ta-rifului de apă uzată, meteorică, menajeră, trecută prin stația de epurare nu poate să fie numai printr-o hotărâre a CL, fără un aviz al ANRSC. Orice demers de acest gen trebuie să treacă de această agenție națională. Fără aia, hotărârea nu poate să devină efectivă” – a spus primarul Vasile Tofan. Edilul-șef consideră că singurul mod de a rezolva problema este o în-tâlnire la nivelul întregului operator regional, cu toate primăriile din județ și începerea demersurilor la ANRSC, în caz contrar existând riscul ca agenții economici să nu mai plătească pentru apa consumată, iar sistemul apă-canal-epurare să se blocheze prin neplata factu-rilor la energia electrică. Deși cantitatea de apă de ploaie este dată de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie, agenții economici și aleșii locali, prin vocea consilierului Mihai Fîntînaru, contestă această cantitate. Conform primarului Vasile Tofan, cantitatea de precipitații este transmisă de ANMH potrivit unor măsurători efectuate de stația meteo a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare în Pomicultură. Stația meteo de la stațiune este, însă, neautorizată! Pe de altă parte, cantitatea de apă de la Câmpulung și de la Suceava nu se potrivește cu cea de la Fălticeni”, a spus Mihai Fîntînaru, fost angajat al SCDP și consilier local.