Piața „Nada Florilor” din Fălticeni a găzduit duminică, 21 octombrie, cea de-a V a ediție a manifestării „Târgul Mărului”. Începutul manifestării a aparținut fanfarei din Forăști, după care au urcat pe scenă Ansamblul „Străjăncuța” din Straja, taraful Casei de Cultură Fălticeni, Ansamblul artistic din Bunești, formația de fluierași din Rădășeni, formațiile de dansuri populare ale Clubul Copiilor și Elevilor din Fălticeni, Rapsozii Botoșanilor și Formația Rekord. În ciuda frigului și a ploii, vizitatorii au admirat recolta de anul acesta a producătorilor de fructe din Fălticeni, Bunești, Fântâna Mare, Forăști, Horodniceni, Preutești, Rădășeni, Udești, Vadu Moldovei, Vulturești, Verești, a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Fălticeni.
La târg au fost prezenți și distribuitori de utilaje folosite în agricultură, producători de miere de albine, de conserve din fructe și legume, procesatori de lapte și producători de preparate din carne, producători de sucuri. Printre cei s-au aflat duminică la Fălticeni s-au numărat prefectul Orest Onofrei, primarul Sucevei, Ion Lungu, deputații Ioan Stan, Mihai Sandu Capră, Romică Andreica, Dumitru Pardău, Aurel Burciu, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” (și candidat din partea PNL la alegerile europarlamentare), conducerea Direcției Agricole, în frunte cu directorul Dragoș Juravle, directorul APIA, Neculai Perju. Conform primarului Vasile Tofan, scopul „Târgului Mărului” este acela ca producătorii să se întâlnească cu procesatorii și, de asemenea, cu cumpărătorii, aspect confirmat de standurile cu vânzare unde doritorii de fructe au avut privilegiul să cumpere mere direct de la producător, la prețuri mai mult decât favorabile. „Prin punerea în posesie a 228 de hectare din Stațiunea Pomicolă Fălticeni, mare parte livadă trecută de vreme, pașii făcuți de producători sunt extraordinar de importanți. Au reușit să înființeze plantații noi, să se organizeze, dar mai trebuie o inițiativă privată în domeniul de prelucrare și industrializare. Există niște tentative, dar nu am reușit a le concretiza”, a spus Vasile Tofan. Edilul-șef al Sucevei a considerat că „mărul de Fălticeni reprezintă o carte de vizită pentru județul Suceava” și a cerut cu această ocazie viitorilor europarlamentari să facă demersuri pentru ca mărul de Fălticeni să fie un produs european. Prefectul Orest Onofrei a considerat ploaia căzută duminică la Fălticeni un „semn de belșug pentru agricultură și în special pomicultură”, situație confirmată și de președintele Asociației Pomicultorilor din bazinul Fălticeni, Mircea Costișevschi, care a spus că „ploaia și soarele sunt doi factori esențiali pentru producția de fructe”. Prefectul a susținut și necesitatea organizării unui festival al produselor din mere, lansând invitația către firmele de consultanță de a prezenta pomicultorilor fondurile existente, pentru ca merele să fie vândute ca produse din mere, printr-o valorificare superioară. „Dacă reușim, atunci eficiența este mai mare. Până atunci, livada de mere este expusă intemperiilor, iar când sunt mere de slabă calitate, prețul este mai mic. Iar marele avantaj este că adaugi valoare. O producție de gem natural, compoturi, sucuri naturale, băuturi de mere poate fi valorificată în timp. Pentru asta trebuie să ne organizăm și să ne pregătim” – a spus prefectul Orest Onofrei. Timp de câteva ore, în Piața „Nada Florilor” din Fălticeni, pentru trecătorii care au dorit câteva kilograme de fructe, prețul merelor a fost negociabil. În funcție de soi și cantitatea cumpărată, un kilogram de mere costa între 0,8 lei și 1,5 lei (Golden Auriu). Pe lângă mere s-au vândut bine produse lactate, prepara-te din carne, iar cei mai norocoși au putut gusta contra sumei de 3 lei balmoș, preparat chiar acolo de o firmă din Horodniceni. Cel mai căutat soi de către cumpărători a fost „Golden” urmat de „Jonathan”, „Jonared”, „Voinea”. „Chiar dacă începutul anu-lui 2007 nu a fost din punct de vedere meteorologic prielnic pentru pomicultură, prin acel îngheț din 2 – 3 mai, în perioada înfloritului, temperaturile ridicate din timpul verii au contribuit la o producție bună, la aspectul exterior al mărului, dar mai ales la calitățile gustative, care sunt net superioare merelor din import. Microclimatul din Bazinul pomicol Fălticeni contribuie la aroma și gustul mărului, calități care au făcut ca Fălticeniul și localitățile limitrofe să fie recunoscute ca bazin pomicol. Sunt producători care au obținut producții între 20 și 35 de tone”, ne-a spus ing. Mircea Costișevschi. De la unul din producători, Onea Pavel, am aflat că producția obținută este de 30 de tone/hectar, o producție „bună”, cam 70% fiind măr de consum. În ceea ce privește mărul de industrie sau „căzătura”, cum i se mai spune, pomicultorii fălticeneni au contract pentru întreaga can-titate cu o fabrică de procesare de la Vaslui, care produce suc natural pentru export. Prezent la „Târgul Mărului” de la Fălticeni a fost și Carol Tiron, directorul fabricii din Vaslui a concernului austriac Agrana Juice, care preia merele pentru industrializare de la pomicultorii din zona Fălticeni. Carol Tiron ne-a spus că anual pomicultorii fălticeneni livrează 3000-4000 de tone de mere, pentru care aceștia încheie contracte cu societatea de prelucrare și pentru care primesc banii la zi. „Anul acesta oferim pomicultorilor din zonă un preț dublu, deoarece, în Ungaria și Polonia, țări cu care avem contracte, merele nu s-au făcut. Este un lucru bun pentru pomicultorii suceveni, ei având posibilitatea să livreze fructele spre prelucrare. Din mere, societatea din Vaslui produce concentrat de măr care este trimis la export, pentru că în România nu sunt fabrici care să facă și distribuie sucul natural de mere” – ne-a spus dl Tiron. Pentru pomicultorii din zona Fălticeni este un lucru benefic faptul că au desfacere și la fructele pentru industrializare, mai ales că în zona Moldovei nu există o altă astfel de fabrică. Intenția societății din Vaslui este de a-și extinde prelucrarea și în domeniul vișinelor, însă la acest capitol mai trebuie negociat. Pe lângă expoziții, programe folclorice, grătare cu mititei, vin și țuică fiartă, expoziții de flori, „Târgul Mărului” a avut și o secțiune dedicată discuțiilor. În cadrul mesei rotunde ce a avut loc la Primăria Fălticeni (la care au participat pomicultori și specialiști în pomicultură de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Fălticeni, specialiști de la Direcția Agricolă, de la Agenția de Plăți), pe lângă noutățile în domeniu, s-au ridicat și problemele specifice pomicultorilor. Ca și în anii precedenți, principalele probleme cu care se confruntă „oamenii livezilor” sunt calitatea pesticidelor, lipsa materialului săditor (a puieților), lipsa unei fabrici de procesare a fructelor la Fălticeni. Calitatea proastă a substanțelor folosite la tratamentul bolilor ce apar în livezi, dar și alternanțele dintre perioadele foarte călduroase cu cele foarte friguroase într-o perioadă scurtă de timp impun aplicarea a 15-18 tratamente într-un an și, din cauza prețului foarte mare al acestor substanțe, mai bine de 60 la sută din cheltuielile pentru un hectar de livadă îl reprezintă costul pesticidelor. „În zonă lipsește un laborator pentru controlul calităților pesticidelor. Din această cauză am întâlnit probleme, mai ales la insecticide. Fiind an secetos, dăunătorii și-au făcut de cap, iar insecticidele nu și-au făcut efectul, costurile ridicându-se la 80 de milioane la hectar. Asta pe lângă foarte multă muncă. Dar rezultatele sunt pe măsura muncii și investițiilor”, ne-a spus Pavel Onea. „În ultimii 17 – 18 ani, patrimoniul pomicol s-a redus drastic, iar noi facem eforturi ca sa-l menținem la cotele la care au fost. Pentru aceasta, trebuie investiții atât din partea producătorilor, cât și din partea Ministerului Agriculturii, pentru că toate plantațiile sunt deja în ultima perioadă de rodire și trebuie reînnoite plantațiile cu soiurile competitive pe plan european” – ne-a spus ing. Mircea Costișevschi. La capitolul investiții și subvenții, marea supărare a pomicultorilor este lipsa banilor. „Este inadmisibil ca pomicultura să nu primească în acest an niciun leu subvenție. O plantație de pomi fructiferi costă peste un miliard de lei și prima producție se obține abia după câțiva ani. Câți pot să suporte asemenea cheltuieli?” – a spus directorul SCDP Fălticeni, dr. ing. Gheorghe Lazăr. Pomicultorii au arătat că, în cazul împrumuturilor bancare, până la intrarea pe rod a livezilor nu au cu ce-și ram-bursa ratele, mai ales că și în acei ani sunt necesare lucrări de întreținere, fertilizare și combatere a dăunătorilor, care costă foarte mult. În ceea ce privește merele de consum, s-a discutat și despre accesul fructelor în hipermarket-uri. Deși calitativ fructele românești sunt mai bune, iar prețurile sunt mai mici, în marile magazine se găsesc fructe și legume din import deoarece producătorului român îi lipsește acea verigă intermediară care să se ocupe de sortare, preambalare, ambalare în caserole, vidare. „Noi nu avem baza logistică, nu avem linie de sortare, de ambalare, nu avem depozite de mari dimensiuni, fiecare producător de fructe având depozitul propriu, dimensionat în funcție de producția preconizată. La noi nu este un depozit mare din care să putem vinde cantități mari”, a spus președintele Asociației pomicultorilor din Bazinul Fălticeni, ing. Mircea Costișevschi. Conform directorului Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură Suceava, ing. Neculai Perju, doar formarea grupurilor de producători, cu personalitate juridică, va permite accesarea de programe cu finanțare externă pentru dotare. Astfel, producătorii vor putea primi subvenții și vor avea șanse reale de a pătrunde în marile lanțuri de magazine. Aceste forme asociative vor fi cele care vor rezista, în timp ce doar simpla asociere este mai degrabă o formă de organizare sindicală. De la directorul DADR Suceava Dragoș Juravle am aflat că în județ, anul trecut, au fost înființate două grupuri de producători, unul la Milișăuți axat pe legumicultură, și altul la Rădășeni, pe pomicultură. Cei 400 de milioane care au revenit fiecărui grup au fost dirijați pentru ambalaje, prezentarea mărfii, pentru birotică, pentru constituirea bazei grupului. Grupurile sunt recunoscute de legislație și pot accesa proiecte până la o sută de mii de euro dacă întrunesc condițiile legii. Organizatorii Târgului, Primăria Fălticeni și DADR Suceava, au acordat tuturor participanților diplome, iar pomicultorii prezenți la cea de-a V-a ediție a „Târgului Mărului” au primit boluri de sticlă în formă de măr. Așa cum am aflat de la ing. Cătălin Dobrescu, „sufletul” manifestării, „un vis al pomicultorilor din această zonă ar fi înființarea pieței angro pentru mere de consum, precum și încurajarea unor investitori pentru amplasa-rea unei fabrici pentru prelucrarea industrială a fructelor.
Comentarii