Numele insulei

Dacă Trandafir – rodon, în limba greacă –, poate fi cel mai vechi nume al Rodosului, fie din cauza covoarelor florale purpurii în care era înfășurată încă de la ivirea din apa mării, fie din cauza minunăției sale comparabilă doar cu a unui trandafir în roua zorilor, el nu a rămas și singurul. Cele mai multe i-au celebrat frumusețea: Asteria după cerul ei înstelat și deopotrivă pentru că înfățișează lumii o strălucire stelară, plecând de la grecescul astir, Macaria, deoarece îi trăiești macarios, fericit, revelația splendorii.
 

Și nu altfel poate fi descifrat și numele Delfinului, primit după forma sa care o amintește pe cea a elegantei, scânteietoarei făpturi marine. Dar așa cum frumuseții în continuă acumulare din capodoperele picturii admirate într-un muzeu celebru îi urmează la un moment dat negrul în fața ochilor, vertijul până la pierderea cunoștinței, sindromul Stend-hal, tot astfel atâtor nume evocându-i farmecul parcă nepământean le urmează criza. Și atunci descoperim insula chemată Ofiusa, de la ofis, șarpe, de la șerpii care o năpădiseră cândva, atât de mulți și tot mai mulți, până la spaima că vor stinge lumina trandafirilor. Atunci, înfricoșați, rodienii au consultat oracolul. Exis-tă scăpare? Există. Și le-a destăinuit numele ei: elafos, cerb, din care s-a mai născut unul și pentru insulă. Și așa s-a și întâmplat. Cerbii înrădă-cinați aici i-au hăituit necruțători: i-au spintecat în coarne, i-au zdrelit în copite, eliberând-o în cele din urmă de teroarea șerpilor. Venerat atunci, protejat de lege azi, cerbul trăiește liber în Rodos, adăugând frumusețe Frumuseții. Iar la intra-rea în portul Mandraki, cerbul rodian și căpri-oara sa îi stau de strajă, eterni ca bronzul. Asemenea lui Ela-fos, celelalte nume ale insulei sunt metoni-mii: Atavyria, după cel mai înalt vârf, Atavy-ros, Techinia, după tel-chinieni, cei dintâi lo-cuitori ai săi, înzestrați, spun legendele, cu puteri magice. Făurari neîntrecuți, ei sunt cei care i-au forjat furca, tridentul lui Posei-don, cârmuitorul mărilor: ,,Ca Zeus de frumos, povestește elenistul rus Kun, el zboară ca vântul pe întinsul fără margini al mării, în juru-i zbur-dă delfinii, iar peștii răsar din adân-curi înghesuindu-se în preajma ca-rului zeiesc. Când însă lovește o dată cu tridentu-i înfricoșător, valurile încununate cu creste albe de spumă se înalță cât muntele și marea e cuprinsă de o furtună groaznică. Va-lurile se izbesc cu zgomot de stânci și se cutremură pământul. Însă Poseidon își întinde tridentul deasu-pra valurilor și ele se potolesc. Fur-tuna încetează și pe mare este iarăși pace”. Dar lucruri încă și mai presus de închipuire ieșeau din mâinile străvechilor rodieni, afirmă Pindar: dăruiți de Atena ,,în toată fapta prin harul /Mâinilor să fie cei mai iscusiți dintre oameni”, ,,au început dru-murile să poarte lucrări de preț /Ase-menea celor vii ce umblă”, susți-nând tema ,,robotului”, prezentă și în Iliada”: ,,tropăind mărunt îl ajută /Fete durate din aur, dar vii ca fe-cioarele-aieve”… Probabil că șirul numelor ar putea continua, dar oricum el se va închide în cercul supranumelui: când spui Rodos, spui Insula Soarelui. Insula care se bucură de renumele de a fi cea mai însorită din lume. Lumina din prea plin pulsează în venele sale cu neodihna viului, a sângelui uman, iradiind căldură. Până și în muzee, în ciuda instalațiilor de climatizare, stăruie impresia unei nesfârșite amiezi de vară. În Palatul Marilor Maeștri, ea obligă privirile să supor-te îndelung chinul trupurilor din ,,Laokoon și fiii lui înlănțuiți de șerpi”, celebrul grup statuar din se-colul I înainte de Hristos al sculpto-rilor rodieni Agesandros, Polydoros și Athenodoros. Îl cercetezi cu nesațul febril cu care sunt așteptate capodoperele, până o pâclă subțire ți se așterne pe ochi și întrezărești dincolo de povestea jertfei nevinovaților troieni însuși pământul Rodosului de la începutul timpului gata să fie sugrumat de șerpi. Și-a-tunci, pentru prima dată simți răceala unui fior. Oare insula nu vrea să uite?

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI