„Superbarabula“ – o afacere olandezo-suceveană

Despre minunea de cartof de 2,5 kilograme care i-a fost oferit ca un trofeu ministrului agriculturii la Festivalul lăptarilor de la Câmpulung Moldovenesc s-a dus vestea în toată țara. Ministrului Remeș nu i-a venit să creadă că nu-i butaforie, ci un cartof cumsecade, apoi s-a bucurat că în sfârșit va putea duce nevestei dumisale un cartof ușor de curățat și probabil că în drum spre Capitală se va fi gândit că agricultura stă foarte bine, cu secetă cu tot, dacă i-a fost dat să vadă cu ochii lui asemenea rezultate…
 

Kondorul cât porcușorul Cartoful rozaliu și plesnind de sănătate, mare cam ca un porcușor de lapte, a fost botezat imediat de asistență “Super-barabula”, chiar dacă soiul în cauză se numește altfel. Și de atunci toată lumea care a văzut minunea numai despre asta vorbește, deși se află în “patria cartofului”, unde s-au văzut și s-au auzit multe în domeniu. “Superbarabulei” ar trebui să i se spună însă, după carte, Kondor, pentru că așa se numește soiul din care cu onoare a dovedit că face parte. “Este un soi olandez și cartoful cel mare a fost totuși o excepție. De obicei, cartofii din acest soi nu cântăresc decât aproximativ un kilogram. Este însă productiv chiar și așa, iar noi am obținut anul acesta o producție de 60 de tone la hectar”, ne-a spus ing. Vasile Tofan, reprezentantul Asociației cultivatorilor de cartofi “Sucidava” din Suceava. Obrazul subțire… Asociația cu pricina a avut, sub egida Federației naționale a cartofului, un stand specializat la festival. Potrivit precizărilor ing. Tofan, toți cei din asociația suceveană sunt oameni cu foarte multă experiență, majoritatea agronomi care își iubesc cu patimă meseria și au format asociația tocmai pentru că au avut mereu convingerea că nu e musai să sapi șanțuri prin Italia ca să câștigi cinstit un ban. În străinătate tot au trebuit să circule, e drept, dar pentru contacte de afaceri. Și au dovedit că se poate face agricultură cu rezultate frumoase și pe la noi, ba chiar că se poate trăi frumușel din asta. Numai să se vrea și să se poată schimba în primul rând o păguboasă mentalitate… “Noi am expus aici, împreună cu alți producători, 8 soiuri de cartofi de foarte bună calitate, dar avem cam 20. Fiecare soi are particularitățile lui. Ceea ce s-a văzut la standul nostru se mai cultivă prin Covasna, Harghita și Brașov, dar prin ța-ră nu prea se găsesc. Kondor este un soi foarte bun, dar are nevoie de condiții speciale și de tratamente aplicate corect și la timp. Este destul de sen-sibil la mană, dar ăsta nu trebuie să fie un defect. Din păcate, este o problemă pen-tru toate aceste soiuri care produc cartofi foarte mari. Cercetările de ameliorare nu au putut să facă imposibilul, adică să fie și mari și gustoși și să se mai și îngrijească sin-guri cartofii. Sigur că în aceste condiții este necesară foarte multă grijă din partea culti-vatorului, trebuie să știe ce și când să facă pentru a proteja planta, trebuie să se informeze dacă apare vreo problemă, ca să aibă plante sănătoase și recolte cu cartofi mari ca aceș-tia. Poate părea mai complicat și un pic mai costisitor, dar nimic nu se poate face fără muncă și răbdare, nici măcar un cartof de calitate”, a mai spus ing. Tofan. Fără număr! Multe gospodine s-au gândit, la vederea “Superbarabulei”, că ar fi interesant să curețe un singur cartof din care să facă și tocănița, dar și borșul. Și gospodarii s-au gândit că ar fi foarte nimerit să scoată recolte de vreo cinci ori mai mari de pe aceleași suprafețe de teren. Oamenii au tot chibzuit că n-ar fi rău să încerce, iar mulți dintre ei deja au decis că la primăvară vor face un pas spre schimbare. Mare lucru, pentru că localnicii sunt recunoscuți pentru încăpățânarea cu care folosesc repetat sămânța de cartof degenerată, din propria recoltă, din zgârcenie sau din convingerea stupidă că “e bun soiul și pentru mine, dacă a fost bun pentru bunicul și pentru tata”. Specialiștii din asociația suceveană admit că prețul pentru cartoful de sămânță din soiurile expuse la standuri este un pic mai mare, dar spun că merită să fie făcută investiția. “Kilogramul de sămânță de elită, din import, costă la noi 2,8 lei. În anul al doilea însă, sămânța produsă de noi o oferim și cu 1,5 lei kilo-gramul. Dacă e bine îngrijită cultura, investiția merită din plin. Nu e nevoie să umble mult cineva ca să obțină sămânța ori indicațiile pentru cultivare. Noi ajutăm pe ori-cine și de la asociație se poate cumpăra oricât, de la un kilogram la mii de tone. Important este să vrea omul să cultive ceva de calitate și să știe să o facă. Noi îl ajutăm”, a conchis ing. Tofan.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: