Cernăuți

Festivitate mai degrabă electorală

Ziua Limbii Române organizată la Cernăuți, în ciuda festivismului afișat de către organizatori și de oficialitățile regiunii, mai păstrează astăzi doar amintirea vulcanicului moment al redeșteptării naționale a românilor-bucovineni din anii 1990-1991. Discursurile, deși înflăcărate și entuziasmate de bătăile din palme ale celor prezenți în sa-la Filarmonicii, nu au fost decât cuvinte fără rezonanță. Politica de deznaționalizare a românilor continuă. Pământurile care au fost luate cu forța de către sovietici devin tot mai străine neamului românesc. Beneficiarii pactului Ribbentrop-Molotov nu renunță la moștenirea stalinistă.
 

Bucuria sărbătorii, umbrită de realități dureroase Sărbătoarea Limbii Române la Cernăuți, din ziua de 16 septembrie a.c., care trebuia să fie o zi memorabilă, a fost mai mult o zi electorală, deoarece se cunoaște faptul că pe data de 30 septembrie vor avea loc în Ucraina alegerile pentru Duma de Stat (parlamentare). În ciuda – așa cum am scris deja – festivismului afișat și a unei veselii (cântece, recitaluri de poezie, discursuri înflăcărate patriotarde) cu iz de sărbătoare, realitatea infirmă optimismul organizatorilor. În luările de cuvânt ale conducerii regiunii Cernăuți s-a uitat cu totul despre promisiunile făcute electoratului românesc în trecuta campanie electorală de către președintele statului vecin V. Iuscenko, cum că: „fiecare va avea posibilitatea să-și învețe copilul în limba părinților”. Această frază a rămas doar un slogan electoral. Această promisiune prezidențială a fost uitată și nu s-a făcut nimic concret. Mai mult, un grup de părinți s-au plâns de faptul că inspectorul școlar orășenesc Cernăuți Vasy-lyna Malyșevka dă dispoziții anticonstituționale, antieuropene, conform cărora elevii din școlile românești urmează să studieze geografia și istoria Ucrainei în limba ucraineană. Ei se întreabă cu amărăciune dacă aceste școli se mai pot numi „școli națio-nale”. Această doamnă din fruntea Inspectoratului școlar al orașului îi amenință pe învățători și profesori (ultima amenin-țare a avut loc chiar la Conferința cadrelor didactice, cu ocazia începerii noului an școlar) că-i va da afară pe cei care nu îi vor executa ordinele. Așadar, iată încă o cărare din multele prin care se încearcă ucrainizarea și deznaționalizarea elevilor din școlile românești. Atât guvernatorul regiunii, Volodymyr Kuliș, cât și președintele Consiliului regional, Ivan Silepnițchi, au tăcut și nu au luat nicio poziție împotriva declaraților ostentative ale inspectoarei Malyșevka. Frumos și bine în cuvântări, rău în realitate Manifestarea a început cu intonarea celor două imnuri de stat, după care corul „Dragoș Vodă” a cântat nemuritoarea „Limba noastră cea română” a poetului Mateevici. Au fost prezenți în sală reprezentanții Consulatului român de la Cernăuți, consulul general dând citire mesajului Ministerului de Externe al României, prin cuvântul adresat de Mihai Gheorghiu, secretar de stat la Ministerul de Externe de la București: „Adresez atât organizatorilor, cât și tuturor participanților felicitări pentru eforturile susținute vizând păstrarea și dezvoltarea identității românești și urări de succes în desfășurarea manifestării”. La manifestare au fost prezenți delegații din județele Suceava, Botoșani, Bacău, Galați și municipiul București. Primarul muni-cipiului Rădăuți, dl Mihai Frunză, o prezență obișnuită la Cernăuți, a ținut să spună celor prezenți că ziua limbii trebuie să fie înveș-nicită în sufletele tuturor românilor din nordul Bucovinei. „Să ne bucurăm cu toții împreună încă de limba română“ Poetul Vasile Tărâțeanu în luarea sa de cuvânt s-a întrebat „De ce sărbătorim noi închiderea unor școli, ce fel de școli mai sunt și acestea, dacă 4-5 obiecte se predau în limba ucraineană, iar lipsa cărților românești din bibliotecile școlare este cronică? Unde suntem noi? Noi am cedat să mai luptăm pentru limba română, astăzi suntem ucrainizați forțat”. În încheierea cuvântu-lui său, poetul a spus: „Nici comuniștii nu au lucrat atât de perfid cum lucrează oficialitățile”. Un cuvânt electrizant l-a avut scriitorul Dumitru Covalciuc: „Mesajele au fost frumoase, dar realitatea este cu totul alta. S-a retras finanțarea de la stat a zia-rului «Zorile Bucovinei», 8000 de abonați au rămas fără ziar. Am uitat toate cerințele pedagogilor, în școlile românești cercu-rile pedagogice se țin în limba ucraineană”. Tot el spunea de la tribună că se întâmplă lucruri ciudate cu cimitirul românesc de la Cernăuți. Retoric se întreba „de ce eliberatorii noștri nu se duc acasă să se culce, de ce dorm pe cimitirul nostru? Să propu-nem ca cimitirul românilor de la Cernăuți să fie declarat cimitir UNESCO”. „De 19 ani, amintea Covalciuc, ni se promite Casa Aron Pumnul, nimic nu s-a făcut pentru noi, românii. Nu ni se dau trei metri să-l punem pe Ștefan cel Mare în Codrii Cos-minului, nu avem un bust al lui Alexandru cel Bun, cel care a întemeiat orașul. Forțele noastre s-au dispersat, noi nu avem un lider, mulți dintre noi s-au balcanizat. Mă întreb care sunt relațiile noastre cu Patria Mamă? Nu mai vine un car de televiziu-ne, nu mai vin redactorii de la presa centrală, nu avem o editură de stat, de ce de atâția ani la rând conducerea județului Suceava nu răspunde la nicio invitație pentru a purta discuții și cu noi?”. Aceste cuvinte au fost întâmpinate cu ropote de aplauze. Președintele Societății de Cultură Românească „Mihai Emi-nescu”, Arcadie Opaiț, în luarea sa de cuvânt, a ținut să precizeze: „Conducerea regiunii manifestă toleranță pentru românii de aici”. Tot Arcadie Opaiț, aflat într-un moment de efuziune sentimentală electorală, a ținut să fie departe de un anumit partid, criticând, fără a-i da numele, pe reprezentantul român din Duma de la Kiev, despre care a spus: „Cu o mie de grivne nu se poate repara sediul Societății «Mihai Eminescu»”. Și el și-a exprimat indignarea față de hotărârea pe care a luat-o inspectoarea învățământului orașului Cernăuți. Au mai luat cuvântul prof. univ. Lora Bostan, poetul gălățean Viorel Dinescu, scriitorul Mircea Lutic, Iurie Levcic, directorul centrului de păstrare a tradițiilor românești, Aurel Buzincu, inspectorul-șef al Inspectoratului pentru cultură Suceava – care a spus celor prezenți că „va fi mai bine cu cât veți fi mai uniți”, Liviu Rusu, poet. A urmat un spectacol de muzică ușoară și populară, punctat cu recitaluri de poezie. În fața statuii lui Taras Șevcenko era agitație mare, partidele se află în campanie electorală, campanie pigmentată cu pumni și lovituri de picioare. Am asistat, fără vrerea noastră, la pumni împărțiți de către cei cărora nu le era pe plac discursul vorbitorului.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: