Lisabona salută Sibiul, capitală culturală europeană

În suplimentul de week-end al prestigiosului cotidian lusitan Público din data de 5 mai 2007, două pagini mari sunt dedicate unui amplu reportaj realizat de jurnalistul Nuno Amaral, în urma vizitei făcute în țara noastră, dedicând orașului Sibiu un spațiu generos. Începând cu încadrarea peisagist-climatică, cum ar fi zăpada care coexistă cu înflorirea Primăverii, o realitate specifică ținutului transilvan, unde încântătorul peisaj natural se îmbină într-o simbioză fericită cu estetica ansamblului arhitectural din vechea cetate medievală.

 

Cititorului lusitan, mai puțin acomodat cu specificitatea geografică și urbanistică proprie zonei încercuită de arcul carpatin, i se oferă prilejul de a purcede într-o călătorie imaginară în timp și spațiu, fiind purtat de pana iscusită și de privirea scrutătoare a unui observator avizat și exigent deopotrivă. Astfel, bătrânul Hermannstadt este prezentat ca un ținut cu o „arhitectură bogată și sofisticată”, un ținut al legendelor, al mai multor popoare (români, saxoni, maghiari, rromi) care și-au lăsat inconfundabila marcă a individualității, construind un spațiu multicultural în care diversele forme de expresie și manifestare a spiritualității umane, de la gastronomie la arhitectura monumentelor sau a caselor obișnuite în stil cu accente nordice, de la configurația „piețelor ample la tunelele care debușează în mici insule, fiecare cu misterul său”. Profitând de epitetul „Sibiu, tânăr din 1191”, considerat un al doilea motto al Capitalei Europene a Culturii din acest an, Nuno Amaral își invită cititorii la o scurtă incursiune istorică, vorbindu-le despre prima atestare documentară a orașului, despre ocupația germanică, despre diversele influențe suferite de-a lungul timpului de cetatea medievală al cărei parcurs existențial și civilizațional este evidențiat de trăsăturile specifice arhitecturii austriece și saxone. Interesant pentru ziaristul lusitan este efortul colectiv al sibienilor de afirmare a personalității complexe, cu multiple fațete, a bătrânului burg transilvan, în încercarea de a-i reliefa bogăția culturală și de a-i oferi o receptare europeană cât mai pregnantă. De altfel, sunt evidențiate eforturile edililor locali și ale forurilor guvernamentale care au mobilizat energii umane și resurse materiale impresionante pentru a aduce în prim planul atenției internaționale o cetate medievală plină de farmec și mister, care se bucură de faima unei locații geografice privilegiate, întregite de o complexitate arhitectonică și o varietate culturală manifestate printr-o multitudine de forme de expresie. Nefiind vorba de un articol publicitar, inițiativa aparținând exclusiv responsabililor publicației sus-menționate, nu putem să nu apreciem și să nu salutăm serviciul pe care respectivul articol ni-l face, promovând o imagine a țării noastre de înaltă ținută, trezind fără îndoială interesul fraților noștri latini de la capătul occidental al Europei, pentru pitorescul natural dar și pentru bogăția și diversitatea unei culturi cu vechi tradiții europene. Anca Milu-Vaidesegan Director-adj. Institutul Cultural Român dinLisabona