Exploatarea de sulf de la Călimani și iazul Tărnicioara încă provoacă frisoane

Activitățile miniere în subteran și în carieră pentru extracția și prepararea minereurilor feroase, neferoase și nemetalifere rămân încă sursele majore de impact asupra calității solului din județul Suceava. Așa se arată într-o informare a Agenției Județene pentru Protecția Mediului, potrivit căreia lipsa fondurilor necesare a împiedicat executarea lucrărilor de reconstrucție ecologică necesare la toate perimetrele miniere închise în anii anteriori. Cea mai critică și mai extinsă zonă afectată de activitățile miniere este cea a fostei Exploatări Miniere Călimani, în cazul căreia Ministerul Economiei și Comerțului a făcut demersurile necesare finanțării, de către Banca Mondială, a lucrărilor complexe de reconstrucție ecologică. În perimetrul respectiv, în perioada 1970-1997, s-au desfășurat activități de exploatare din subteran și carieră a zăcământului de sulf, precum și de preparare a sulfului tehnic.

 

Deși lucrările au fost sistate încă din anul 1997, problemele de mediu persistă și în prezent. Preocupări pentru elaborarea de proiecte tehnice în vederea reconstrucției ecologice au existat încă din anii ’90, însă, date fiind costurile extrem de ridicate, acestea nu au demarat nici până acum. Pe de altă parte, recent a fost emis acordul de mediu pentru lucrările de reconstrucție ecologică propuse în documentația de închidere a perimetrelor miniere Negoiu Românesc și Pietricelu – Călimani. O altă zonă critică este cea a Uzinei de Prelucrare Tarnița a Exploatării Miniere Leșu Ursului, cu iazurile de decantare Tărnicioara, Valea Străjii, Poarta Veche și Ostra, precum și cu haldele de steril aferente. Uzina de Prelucrare Tarnița și-a sistat activitatea la începutul acestui an. Programul de conformare cuprinde măsuri pe-ntru închiderea și ecologizarea iazului Valea Străjii, stabilizarea și ecologizarea haldelor, închiderea lucrărilor miniere de legătură cu suprafața, ecologizarea incintelor miniere, lucrări de regularizare a cursurilor de apă. Iazul Tărnicioara are circa de 80 metri înălțime, ocupă o suprafață de 28,5 hectare și depozitează aproximativ 15,5 milioane tone de steril uzinal provenit de la prepararea mecano-chimică a minereului neferos și nemetalifer. Cu privire la stabilitatea acestuia există motive de îngrijorare, având în vedere evoluția din ultimul deceniu. În primăvara anului 2005, din cauza precipitațiilor abundente, în taluzul iazului s-a produs o ravenă, 500 mc de steril scurgându-se pe sol și în cursul de apă, afectând calitatea pâraielor Brăteasa și Suha și râului Moldova.