Opt mii de cereri pentru 270.000 ha de pădure

Interviu cu directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DRAGOȘ JURAVLE – Cât de important este pachetul de legi privind proprietatea, adoptat de noua putere? – Finalizarea retrocedării proprietății funciare este unul dintre punctele importante ale programului de guvernare, aceasta urmând a fi definitiv rezolvată după 15 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, astfel încât România să intre în Uniunea Europeană ca o țară care, cu adevărat, consacră inviolabilitatea și sacralitatea proprietății. Dreptul de proprietate s-a întărit și prin modificările aduse Codului penal, introducându-se legitima apărare la spațiile deschise. Pe lângă restituirea integrală a terenurilor agricole și pădurilor confiscate abuziv de regimul de tristă amintire, legile proprietății duc și la ac-celerarea proceselor în justiție, creând, de asemenea, posibilitatea introducerii cadastrului unic în România.

 

– Vin noile reglementări legale cu facilități de înlăturare a fărâmițării, una dintre cele mai mari probleme a agriculturii autohtone? – O latură pozitivă a pachetului legilor proprietății este introducerea rentei viagere, care dă tinerilor posibilitatea să înființeze o fermă comercială viabilă, pământul urmând a fi lucrat în totalitate. Astfel, vârstnicilor li se oferă prilejul să se bucure de tihna bătrâneții, iar, pe de altă parte, să-și rotunjească veniturile în gospodăriile proprii. Legea rentei viagere deschide calea grupării terenurilor agricole, la această dată, o fermă din România având o întindere medie de 2-2,5 hectare, fapt care face ca 38% din populația țării să lucreze în agricultură. Eliminarea taxei pentru scoa-terea terenurilor intravilane din circuitul agricol va duce, de ase-menea, în final, la extinderea pe ori-zontală a orașelor și, implicit, la co-masarea parcelelor. Aș mai men-ționa faptul că, prin noile prevederi, s-a eliminat dreptul de preemțiune al vecinilor și arendașilor la cum-părarea terenurilor, precum și limita maximă de 200 de hectare pentru dobândirea de teren extravilan de către persoane fizice. De asemenea, pentru prima dată se pune problema preschimbării titlurilor de pro-prietate vechi, din zonele necoo-perativizate, cu titluri de proprietate noi. – Există limite în restituirea terenurilor și care vor fi bene-ficiarii noii Legi a proprietății? – Suprafețele deținute la nivelul anului 1948 se restituie fără condi-ționarea unei limite maxime, iar tere-nurile agricole, deținute la nivelul anului 1945, se retrocedează în limita a 50 hectare de autor. Aceasta a făcut ca, până la această dată, la nivel național să fie depuse cereri pentru peste 1,2 hectare de pădure, respectiv pentru 15% din suprafața împădurită a țării. În plus, trebuie amintită cererea de retrocedare pentru 192.000 hectare de pădure, formulată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Totodată s-au făcut solicitări și pentru circa 200.000 de hectare de teren agricol. Beneficiarii acestor suprafețe urmează a fi Biserica, Academia Română, obștile și composesoratele, persoane fizice, consiliile locale etc. – Care este situația revendi-cărilor în județul Suceava? – La nivelul județului Suceava au fost depuse, în total, 19.574 cereri. Dintre acestea, 11.689 de solicitări au fost formulate pentru revendicarea a 21.716 hectare de teren agricol, în timp ce 7.885 de solicitări au în vedere obținerea a 270.817 hectare de pădure. În vederea aplicării întocmai a prevederilor legilor pro-prietății, au fost inventariate toate suprafețele administrate de Agenția Domeniilor Statului. În cazul supra-fețelor împădurite, s-au verificat toate perimetrele retrocedate, cât și cele ce urmează a fi restituite. – Se pare că noile acte normative vin cu prevederi favorabile potențialilor solicitanți… – Câteva particularități trebuie reținute despre noile legi ale pro-prietății. Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu condiția ca terenul să nu fie atribuit legal altor persoane, reconstituirea având prioritate în fața constituirii. Noua lege reintroduce proba cu martori, însă aceștia trebuie să fie cei care au în proprietate teren cu o latură vecină cu a viitorului proprietar. Cei ce neagă dreptul de proprietate al foștilor proprietari, inclusiv statul, trebuie să dovedească afirmațiile lor, pe principiul egalității de șanse. Revendicatorii trebuie informați că primarul are obligația de a afișa lunar, la sediul primăriei, situația re-constituirii, validările efectuate și terenurile rămase în rezerva comi-siei. De specificat este și îndrituirea comisiilor județene de fond funciar de revocare a titlurile de proprietate emise nelegal și care nu au intrat în circuitul civil. – Prevede legislația în vigoare și sancțiuni pentru cei care nu-și fac treaba? – Punerea în posesie a terenurilor forestiere și a construcțiilor se va face în maximum 30 de zile de la vali-dare. Pot depune cereri de retroce-dare și persoanele ale căror cereri au fost respinse anterior și ale căror titluri sau adeverințe de proprietate au fost anulate. Se prevăd termene pentru fiecare etapă a procedurii de reconstituire, depășirea acestora atrăgând plata unor amenzi cuprinse între 100 și 300 milioane lei vechi. Membrii comisiei care împiedică sau întârzie aplicarea legilor fondului funciar pot fi sancționați de prefect sau Autoritatea pentru Restituirea Proprietății, prin reprezentantul acesteia, cu 100 până la 300 milioane lei vechi. Trebuie menționat și faptul că vor fi restituite terenurile aflate la stațiunile și institutele de cercetare, cu excepția celor strict necesare cercetării, determinate astfel prin hotărâre de guvern. De asemenea, este important de știut că ocoalele silvice și actualii deținători răspund de paza pădurilor și după retroce-dare, până la constituirea structurilor proprii de pază și administrare ale proprietarilor ori până la încheierea unui contract de pază și administrare cu un ocol silvic. Aș dori să închei precizând că aplicarea acestor legi este un act istoric de dreptate față de proprietar, de garantare și respectare a proprietății.