Se va scufunda Suceava ?

Primăria a neglijat total urmărirea comportării în timp a construcțiilor și a altor lucrări de investiții, între care și drenarea cu filtre realizată prin metoda FLOW-TEX, în urmă cu nouă ani, în zona centrală a municipiului > Foarte grav este faptul că, deși conductele de drenaj trebuiau spălate la un interval de 6-12 luni, la cele din zona Magazinului “Bucovina” nu s-a intervenit de la punerea în funcțiune > Inevitabilul s-a produs: acestea au fost colmatate și pe conducta de deversare dinspre Tătărași nu mai iese nici o picătură de apă din pânza freatică > Aceasta a făcut ca nivelul hidrostatic să crească foarte mult și să fie inundate subsolurile a numeroase imobile din zonă > Și, culmea nepăsării față de problemele orașului și ale oamenilor săi manifestată de unii salariați din Primărie, un referat de necesitate întocmit, în luna aprilie a.c., de șeful unui compartiment, cu privire la necesitatea decolmatării conductelor filtrante din zona Magazinului “Bucovina”, referat avizat de primar și de directorul executiv, a fost “uitat” de un alt șef de compartiment prin nu știu ce sertar > Noroc de primarul Ion Lungu, care, cum a aflat, pe 22 august, a și dispus trecerea imediată la acțiune, astfel că, probabil în următoarea săptămână, se va face decolmatarea și locuitorii din zonă vor scăpa de apa din subsolurile imobilelor

 

În municipiul Suceava, s-a constatat o ridicare accentuată a nivelului freatic. În platoul Zamca, spre exemplu, în 30 de ani, apa freatică a urcat cu aproximativ zece metri, fiind acum la numai 5 metri de suprafață. Și în zona centrală, nivelul acesteia a crescut mult. La “Arcașul”, în urmă cu vreo zece ani, exista în permanență pregătită o pompă pentru a scoate apa din subsol. Fenomenul de creștere a nivelului pânzei freatice s-a accelerat în 2005. În zona centrală, dar și în celelalte cartiere, la numeroase blocuri, subsolurile s-au umplut cu apă din pânza freatică. Vom asista, din această cauză, la scufundarea orașului Suceava? Dl VIRGIL GRĂDINARU, inginer geolog, specializat în geotehnică, de la S.C. PROIECT BUCOVINA SA Suceava, ne liniștește și ne spune că nu există acest pericol. Fenomenul este unul normal și, la fel ca în toate orașele din țară și din lume, s-a produs după construirea intensivă de ansambluri de locuințe, ne-a spus domnia sa. În foarte multe zone, de terasă joasă, ce-i drept, nivelul hidrostatic aflat la un metru adâncime este unul obișnuit. Pe noi însă ne deranjează că afectează subsolurile și construcțiile, eventual, pentru că înmoaie terenurile, iar struc-tura de rezistență proiectată pentru un teren tare poate, la un moment dat, să nu se mai comporte bine pe un teren care se înmoaie. Dar nu vom fi niciodată în situația ca ni-velul freatic să ajungă la zi. Și aceasta, pentru că bazinul de acumulare al ploilor este res-trâns, iar cantitatea principală de apă provine din conducte. De ce totuși are loc? Oricât de bine ar fi executate rețelele de apă, de canalizare și cele ter-mice, tot există pierderi prin conducte. Cheia rezolvării problemei constă deci în rea-bilitarea acestor rețele. – Toate ridicările nivelului hidrostatic – ne-a mai precizat dl ing. Virgil Grădinaru – au fost monitorizate pe parcursul a mai multor decenii. Există statistici care arată că între 10 și 30 la sută din debitul unei alimentări cu apă a unui oraș se pierde și ajunge în subteran, ceea ce face ca pânza fre-atică să se ridice. Noi avem înregistrate măsurători de vreo 30 de ani, care arată că, de exemplu, în platoul Zam-ca, în anii ’65, apa freatică e-ra la vreo 15 m adâncime, iar acuma este la 5 m. S-a produs o ridicare de 8-10 m, în 30 de ani. Și în zona centrală, s-a produs o ridicare a nivelului hidrostatic, care, în anii 1981-1982, a afectat subsolul al doilea al Casei de Cultură. Atunci s-a luat prima măsură de remediere a acestei chestiuni, printr-un dren perimetral din chesoane, cu foraje orizontale absorbante (echipate cu filtre), care deversează în zona Șipote. Pentru moment, s-a rezolvat situația, prin centura de 4 chesoane din jurul Casei de Cultură, care sunt dirijate, tot printr-un șir de chesoane, la pârâul Șipote. Ulterior, după 1990, s-a con-statat o nouă ridicare a frea-ticului, și în zona Magazinu-lui “Bucovina”, unde au fost afectate niște subsoluri, și în zona centrală a orașului. Mu-nicipalitatea a promovat un proiect pentru eliminarea acestei ape printr-o metodă nouă: foraj orizontal dirijat și echipat cu un filtru în masă. Aceasta a fost soluția pro-blemei, deoarece din argilă apa se scoate foarte greu, iar tot teritoriul platoului înalt al orașului este argilos, prin care apa circulă cu greutate. Până la urmă, s-a realizat proiectul de drenaj al zonei centrale a orașului, în două ramuri. O ramură merge de-a lungul străzii Nicolae Bălcescu până în zona Liceului “Ștefan cel Mare”, care era și el afectat. Acolo există un cheson, din care s-au săpat mai multe ramuri, ca spițele de la o roată, dar orientate cam la 120 de grade. Drenul respectiv nu s-a observat la suprafață, pentru că s-a făcut foraj subteran, fără să deranjeze traficul, iar deversarea se face tot în zona Șipote, având un debit de 3 l/se-cundă. Cealaltă ramură de dren a fost construită dinspre zona garajelor de la Tătărași până în zona Magazinului “Bucovina”, în partea stângă, unde s-a făcut un cheson, din care, iarăși, s-au săpat patru ramuri de dren, înspre Pri-mărie, înspre str. Mihai Vitea-zul etc. Săptămâna trecută, am făcut o măsurare de debit și am văzut că acesta s-a redus mult. Se pare că ramura aceasta s-a colmatat. Trebuie făcută decolmatarea sau un alt cheson cu foraje drenante. Sunt proiecte de mare am-ploare, costă foarte scump, dar sunt absolut necesare. De ce? Pentru că toate sistemele a-cestea au o viață limitată în timp, din caza acumulării de particule fine în filtru, care împiedică drenarea. Când se va alerta municipalitatea, se va declanșa probabil o astfel de acțiune. Eliminarea aces-tei ape este importantă, nu numai pentru că afectează dotările existente (subsolu-rile, blocurile de locuințe etc.), ci și pentru că ea ajută și întreține starea de mișcare pe versantul de nord. Apa este factorul cheie în mișcările de teren. Consolidările care se fac tot asta urmăresc – eliminarea apei. În platoul Zamca, în anul 2002, s-a produs o nouă ridi-care importantă a nivelului hi-drostatic, fiind afectate be-ciuri care erau săpate de 30 de ani și nu au avut până atunci nici un pic de apă. Și aceasta, în urma unor ploi torențiale îndelungate. De aceea, suceve-nii din zona centrală cărora, în acest an, le-au fost inundate subsolurile blocurilor, au pus fenomenul tot pe seama ploi-lor torențiale. Da, dar aici, așa cum arăta dl ing. Virgil Gră-dinaru, în 1996, s-au realizat, de către o firmă germană, dre-nuri subterane, prin metoda FLOWTER (foraj subteran orizontal, dirijat electronic). Și care au costat 5 miliarde lei, la valoarea de atunci. Nu mai sunt funcționale acestea? De ce? Pentru că cele patru dre-nuri (plecând în evantai, din-tr-un cheson) din zona Maga-zinului “Bucovina”, în lungi-me totală de circa 1.000 m, n-au fost întreținute de la darea în funcțiune. Adică de 9 ani! Asta, în pofida faptului că nor-mele tehnice prevăd că, la fiecare 6-12 luni, trebuie să se facă o spălare a conductelor de filtrare. Că ele sunt foarte eficiente este demonstrat de dispariția apei din subsolul Magazinului “Bucovina”, imediat după punerea în funcțiune a sistemului, și de faptul că ele au fost funcțio-nale până acum, cu toate că nu s-a intervenit deloc pentru în-treținerea lor. Însă, în perioada celor 9 ani, s-au colmatat. Fapt constatat de șefa Biroului in-vestiții (noi) din cadrul Pri-măriei Suceava, dna ing. E-LENA CAZAC, din primăvara acestui an, când, în urma u-nor sesizări de la oameni că li s-au inundat subsolurile imo-bilelor, a mers la conducta de deversare din zona Tătărași și a observat că nu mai curge nici un pic de apă. Deci ploile a-bundente care au urmat au fost “picăturile” care au revărsat paharul, în privința ridicării nivelului freatic și inundării subsolurilor. Atunci, în luna aprilie a.c., dna Elena Cazac a întocmit un referat de ne-cesitate, prin care, plecând de la faptul că filtrele din zona Magazinului “Bucovina” sunt colmatate și apa din pân-za freatică a inundat mai multe subsoluri ale imobilelor situate pe strada Ștefan cel Mare și pe strada Ștefan Dra-cinschi, propunea decol-matarea acestora. Refera-tul, aprobat de primar și de di-rectorul executiv al Primăriei, a fost predat sub semnătură șe-fului Biroului administrare străzi și sistematizare rutie-ră. Iar de atunci până pe 22 august nu s-a mai știut nimic de el. O fi fost uitat printr-un sertar, deși problema nece-sita intervenție urgentă. Dar așa-i când nu ești tu afectat! Ce s-a întâmplat pe 22 au-gust? În ședința operativă de luni dimineața, șefa Biroului investiții a intervenit și a in-format despre situația lucrări-lor de drenare, iar dl primar Ion Lungu, supărat că din aprilie până acum nu s-a făcut nimic și că nici n-a fost infor-mat despre aceasta, a dispus trecerea imediată la contac-tarea unei firme specializate, în vederea decolmatării con-ductelor. După câte am aflat, chiar pe 22 august – menționa dna ing. Elena Cazac -, a fost chemat constructorul care are și întreținerea drenurilor și chesoanelor de pe versantul de N-E, să facă decolmatarea. Noi am avut detalii cum să facem întreținerea acestor drenuri de la furnizorul german de materiale: cu substanțe chi-mice, cu apă sub presiune, iar în cazul în care ar exista pro-bleme, puteam contacta con-structorul din București care a executat lucrările și care (în 2000-2001) a făcut o spălare a drenurilor din zona Liceu-lui “Ștefan cel Mare”, tot în urma unei sesizări că pânza freatică a inundat subsolurile liceului. Practic, se urmărește să scadă pânza freatică prin forajele din zonă, nu debitul din drenuri. Ei, urmărirea asta nu s-a fă-cut. Cine trebuia să o facă? Desigur, Primăria, care este beneficiarul tuturor acestor lucrări. Acum, când a aflat că nu s-a întreprins nimic în acest sens, primarul a dispus decolmatarea și a sistemului din zona Magazinului “Buco-vina”, și a celui din zona Li-ceului “Ștefan cel Mare”. Pentru aceasta, s-a hotărât să se facă un act adițional la con-tractul cu constructorul care execută lucrările pe versantul de N-E. Astfel, se pare că, în câteva zile, vor începe lucră-rile de întreținere a forajelor filtrante. Rămâne însă nemulțumi-rea oamenilor cu subsolurile imobilelor inundate (și nu numai a lor) că subordonați, mai mari sau mai mici în rang, ai primarului nu-și prea fac datoria de salariați plătiți din banii contribuabililor și care ar trebui să fie în slujba contribuabililor!