Un promițător congres studențesc

Aproape 100 de studenți din toate județele țării, precum și din Cernăuți și Chișinău, participă, între 24 și 28 august a.c., la Congresul studențesc de la Putna, desfășurat sub genericul Modelul în formarea și deformarea societății. Manifestarea se dorește a fi o reeditare, la alte dimensiuni, a congresului studen-ților români care a avut loc la 15.08.1871, cu ocazia Sărbătorii naționale de la Putna (orga-nizatori: Ioan Slavici, președinte, și Mihai Eminescu, secretar). Deschiderea lucrărilor (miercuri, ora 10,30) a fost prefațată de un Te Deum oficiat de pă-rintele-stareț al Mănăstirii, arhimandritul Mel-chisedec, gazda ospitalieră a celor 5 zile de gimnastică intelectuală. Prima expunere, inti-tulată Locul studenților în biserică, a fost susținută de pr. Vasile Gavrilă din București, fiind urmată, după amiază (orele 16-19), de prelegerea Importanța literaturii vechi pentru tânărul zilelor noastre (prof. Alexandrina Cernov).

 

Dintre ideile interesante desprinse din dis-cuțiile purtate, am reținut că Ștefan cel Mare a devenit de mult timp mit istoric, iar cruzimea sa a fost înfățișată exagerat; literatura română veche, atât de apropiată de sfera sacrului, tre-buie cunoscută pentru a-l putea înțelege pe Eminescu; gândurile din vechime se repetă și azi, la un alt nivel; Ștefan cel Mare reușea să-i mobilizeze pe moldoveni în lupta împotriva turcilor având motivația puternică a credinței creștine; e nevoie să citim cronicile ca să știm cum să le răspundem ungurilor și ucraine-nilor, ale căror cărți de istorie sunt pline de antiromânism… Cea de-a doua zi a congresului a debutat cu tema propusă de istoricul ieșean Ștefan S. Gorovei – Importanța cunoașterii istoriei în formarea intelectualului. La sugestia domniei sale, expunerea propriu-zisă a fost precedată de întrebările adresate de participanți (șirul acestora a continuat și după încheierea comu-nicării menționate). Au existat destule între-bări provocatoare (în sens pozitiv), precum și controverse și afirmații incitante (demitizarea istoriei pornește dintr-o confuzie voită; ajun-gem să ne căutăm modelele în vremuri tre-cute, pentru că în cele prezente avem puține; cei de altădată aveau o viață mai curată și nevoi mai puține; istoria a fost supusă distor-sionărilor nu numai în epoca socialistă, ci încă din secolul al 19-lea; perioada medievală n-a fost așa de rea pe cât vor unii să ne-o prezinte; documentele istorice nu se pot cerceta cu cinism… După-amiază urma să se dezbată tema De la modelul paternalist la modelele individualiste (Silviu Tabac – Chișinău). MIRCEA AANEI