O zi sfântă la un neam de voievozi

În sărbătoarea zilei de 24 iunie a fiecărui an, Biserica strămoșească prăznuiește două mari evenimente: Nașterea Sfântului Ioan Bote-zătorul și Aducerea Moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este unul dintre evenimentele care marchează istoria mântuirii noastre, pentru că nașterea sa, ca și nașterea Sfintei Fecioare Maria s-au făcut arătătoare a Mântuitorului Iisus Hristos; Sfânta Fecioară Maria “L-a arătat” lumii pe Hristos prin naștere, iar Sfântul Ioan, bote-zându-L în apele Iordanului. Importanța acestei sărbători o putem desprinde și din rânduiala propriu-zisă a slujbelor închinate celor doi sfinți prăznuiți în această zi. Referitor la sărbătorirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, pe lângă data de 2 iunie, când cinstim trecerea sa la cele veșnice și “nașterea întru sfințenie”, astăzi prăznuim aducerea sfintelor sale moaște de la Cetatea Albă la Suceava.
 

Precum mărturisește monahul Grigorie în “Viața Sfântului Ioan cel Nou”, acesta era un creștin evlavios și râvnitor în cercetarea Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți. Credinciosul Ioan s-a născut în 1300, în ținutul Trape-zuntului (Turcia de astăzi), din părinți drept-credincioși, care l-au educat în duhul evlaviei creștine. Tânărul Ioan, prin agoniseala de zi cu zi, nu căuta creșterea bogățiilor lumești, ci agonisirea adevăratei comori cerești, așa cum spune Mântuitorul Hristos: “nu vă adunați comori pe pământ,… ci în cer…, căci acolo unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră”. De asemeni, evlaviosul Ioan uimea pe toți prin istețimea minții sale, căci era cunoscător și practica viața isihastă. Rugă-ciunea lui Iisus o rostea neîncetat. Calitățile sale sufletești i-au format un caracter de om cinstit, curat, echilibrat, milostiv și jertfitor. Ioan, în una dintre călătoriile sale cu corabia pe Marea Neagră, spre Cetatea Albă, a stârnit invidia căpitanului corabiei, care era italian de obârșie, din Veneția. Acesta, orgolios și răzbu-nător, a urzit un plan de a-l pierde pe blândul și liniștitul Ioan, prin ponegrirea lui la stăpâ-nitorul Cetății Albe, care era tătar. Între două spuse despre Ioan era și aceasta, că el este hotărât să se lepede de creștinism și să se închine astrelor. Statornicia în credința orto-doxă a smeritului Ioan și fermitatea cu care Îl mărturisea pe Hristos Cel răstignit și înviat au stârnit mânia dregătorului, care a poruncit torturarea acestui om răbdător – Ioan, hotărând în cele din urmă moartea mucenicească, prin decapitare. Dumnezeu “Cel ce pe toate le vede și le cunoaște” n-a lăsat ascunsă viața sa pilduitoare și a preamărit trupul său prin semne cerești văzute de cei de față. Unii dintre necredincioși, văzând aceste minuni, s-au convertit la creștinism. Vestea despre martiriul Sfântului Ioan cel Nou, în anul 1330, și despre faptele minunate întâmplate la locul unde se aflau sfintele sale moaște a ajuns să fie cunoscută voievodului moldav Alexandru cel Bun. Domnitorul, voind să aibă în Cetatea de Scaun a Sucevei sfinte moaște, porunci să le aducă pe acestea de la Cetatea Albă la Suceava. Acest eveniment s-a petrecut la 24 iunie 1415, în contextul istorico-bisericesc al înființării Mitropoliei Moldovei și al recunoașterii acestui act de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. Racla cu sfintele moaște a fost așezată în Biserica Mirăuți, Catedrala Mitropolitană, și aici au rămas până în 1589. În acel an, tot în ziua de 24 iunie, domnitorul Petru Șchiopul a strămutat racla cu sfintele moaște în noua biserică, zidită de Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă, loc în care se află și astăzi. Pentru o perioadă de aproape 100 de ani, 1686-1783, la retragerea din Moldova a regelui polonez Jan Sobieski, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost luate de acesta și duse în Polonia. În anul 1783, în urma vizitei pe care a făcut-o în Bucovina împăratul Austriei, Iosif al II-lea, impresionat de rugămințile preoților și credincioșilor de aici, a ordonat readucerea sfintelor moaște la Suceava. A supravegheat personal îndeplinirea acestui fapt și s-a îngrijit și de restaurarea Bisericii Mirăuți, ca și de restaurarea catedralei de drept, biserica Mă-năstirii de astăzi, “Sfântul Ioan cel Nou”. Pelerinajul readucerii moaștelor a fost cu adevărat impresionant. A început în noaptea de 18 iunie 1783. Emoționant a fost momentul petrecut la trecerea pe podul de pe râul Colacini, la frontiera dintre Galiția și Moldova de Nord. De o parte stătea mulțimea credincioșilor Galiției, care plângea pentru plecarea acestui prețios și sfânt odor, iar de cealaltă parte, mulțimea credincioșilor moldoveni, veniți în număr de câteva mii, având în față pe episcopul Dositei Herescu cu un sobor de 204 preoți. Toți erau îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu prapuri, cu flori și lumânări aprinse, plângând de bucurie pentru întoarcerea acasă a ocrotitorului și mijlocitorului lor – Sfântul Ioan. Pe 24 iunie, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost așezate în Catedrală, unde se păstrează și astăzi. În acest fel, Sfântul Ioan devenea prin atașamentul credincioșilor un sfânt al întregii Ortodoxii, al Greciei și Asiei Mici – prin origine, al românilor moldoveni – prin adopție și sălășluirea sa, și al ortodocșilor din îndepărtata Polonie – prin pelerinajul exilului său. De aceea sărbătoarea sa din fiecare an, pe 24 iunie, ia o amploare atât de mare, chemând credincioși din toate laturile țării și chiar din afara hotarelor. La acest hram, niciodată nu lipsesc pelerinii din Maramureș, Ardeal, Dobrogea, Muntenia sau din ținuturile românești înstrăinate: Nordul Bucovinei și Basarabia. Mulți dintre ei, venind împreună cu preoții lor parohi, se ală-tură celorlalte voci care ar-monizează slujba Prive-gherii și toate slujbele încu-nunate de Sfânta Litur-ghie. Frumu-sețea acestei dumnezeiești slujbe se arată și prin slujirea arhiereilor. Li-turghia cereas-că și Liturghia pământească slavoslovesc pe Dumnezeu Cel închinat în Treime. Credincioșii pregătiți se apropie sfioși de Sfânta Îm-părtășanie. După terminarea Sfintei Liturghii, în dangăte de clopote se desfășoară pelerinajul cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou pe străzile orașului. Soborul de arhierei și preoți împreună cu credincioșii, alături de militarii care poartă pe umeri racla cu sfintele moaște, sunt întâmpinați la bisericile parohiale din oraș. Acest pelerinaj cu sfintele moaște ne rea-mintește de martirajul Sfântului Ioan cel Nou pe străzile Cetății Albe. Curajul Sfântului Ioan cel Nou ne întărește în credință, în răbdare și ne dă nădejde de înviere. Părintele VARTOLOMEU Mănăstirea “Sf. Ioan cel Nou” Suceava

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: