Mult promite, mult vorbește, dar puțin ne folosește!

O dată cu apariția actului normativ privind recalcularea pensiilor, m-am bucurat că voi primi ceva în plus la pensie. Eu m-am pensionat în anul 1980, după o vechime de 30 de ani, 7 luni și 29 de zile, având atunci o pensie de 1.343 lei. Bucuria mea a fost însă de scurtă durată, din cauză că am fost anunțat că în carnetul de muncă nu există date referitoare la salariile și sporurile de care am beneficiat. Mi s-a cerut să tri-mit adeverință de la întreprindere cu datele care lipsesc. Dar eu am muncit din anul 1936, de la vârsta de 16 ani, la fostul patron Rozencrantz Biter. În anul 1942, am plecat pentru efectuarea stagiului militar, participând la cel de-al doilea război mondial, până în 1945.

 

Când m-am întors de pe front, m-am încadrat tot la fabrica de cherestea, la patronii Gheorghe Trufin și Melinte Vasiliu, unde am lucrat până la naționalizarea întreprinderilor. După naționalizare, Fabrica de cherestea din Sucevița a trecut la U.S.L.S.P.I. Rădăuți. Pe la biroul unde se completau carnetele de muncă s-au perindat diferiți funcționari (…). În cele din urmă, carnetul meu de muncă a fost completat de către (…), în vederea ieșirii la pensie, care însă nu a trecut toate datele cerute de lege. Rezultatul este că, în vederea recalculării, mai mulți pensionari, între care și un inginer cu soția sa, s-au trezit că le lipsesc unele date din carnetul de muncă, cu toate că inginerul a fost șeful unității. Se înțelege că a trebuit să facem cerere la fosta unitate, pentru a ne elibera adeverințele cerute la Casa de Pensii. Și asta, din cauză că domnii parlamentari fac a-numite legi care, atunci când vin aplicate, întâmpină unele obstacole. Pentru că legea este ca o barieră, cei mari sar peste ea, cei deștepți o înconjoară, iar cei mici dau cu capul în ea. Așa se face că unii demnitari au câte 60 milioane lei pe lună, adică două milioane lei pe zi, în timp ce eu, pensionar cu vechime integrală în muncă, am 3 milioane, revenind câte 10.000 lei pe zi. Și mai am și alte guri de hrănit și dări de plătit, că nu mai știu cum s-o împart. Doamne, fă-mă ce m-ai face numai bătrân și pensionar nu mă face! Președintele Traian Băsescu multe a promis, multe promite și mult vorbește, dar din toate puțin ne folosește. Încă mai așteptăm ca promisiunea lui – Să trăiți bine! – să se îndeplinească. GAVRIL CAZACU, pensionar și veteran de război din comuna Sucevița