Patru adolescenți câmpulungeni vor să transforme Bucovina în rezervație a biosferei

Patru elevi de liceu câmpulungeni visează să transforme Bucovina în rezervație a biosferei și au realizat un proiect școlar despre care speră să constituie primul pas în această direcție. Deocamdată, grupul tinerilor câmpulungeni care visează un viitor mai bun și mai curat pentru oameni și natură în Bucovina au obținut deja o primă victorie. La un concurs județean pentru proiecte de mediu, proiectul lor pentru Bucovina s-a clasat pe primul loc și va participa la etapa națională a competiției. Cei patru speră să se bucure din nou de succes, pentru că astfel ar fi deschisă pentru ei calea unei mai intense mediatizări a acestei idei și chiar calea dialogului cu autoritățile române și internaționale care ar putea sprijini aplicarea proiectului.

 

„Ideea nu a fost a unei singure persoane, a fost colectivă. Am plecat de la întocmirea unui proiect care viza Rarăul și Giumalăul. Ne-am orientat spre Rarău și Giumalău, pentru că este zona în care locuim. Am considerat că era stupid să facem proiecte pentru o zonă în care nu aveam nici un fel de interes. Am urmărit zona în care locuim, zona municipiului Câmpulung Moldovenesc, pentru că am observat că este foarte frumoasă. De altfel, persoane care au vizitat zona ne-au spus că este mai frumoasă decât multe altele, dar foarte puțin mediatizată. Din acest motiv am decis să facem un proiect școlar prin care să mediatizăm zona și să găsim anumite soluții. Am pornit de la premisa de a face o rezervație mai mare în zona Rarău-Giumalău, după care ne-am documentat mai mult și am decis să facem o rezervație a biosferei”, ne-au spus Ștefana Jora și Constantin Barbu. Cei doi, alături de colegii de echipă, Liviu Șeiciuc și Alexandru Zbranca, sunt elevi ai Colegiului Național „Dragoș Vodă” din municipiul Câmpulung Moldovenesc. În demersul lor sunt coordonați de prof. Daniela Zancu de la același colegiu, iar din afara instituției de învățământ sunt sprijiniți de Primăria câmpulungeană și de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din localitate. Proiectul urmează un model francez și a necesitat o îndelungă muncă de documentare și mediatizare, iar singurele surse de finanțare au fost sponsorizările. Localnicii au fost de la început reticenți, pentru că nu cunosc ce este o rezervație a biosferei și ce avantaje ar putea aduce zonei. „Marea majoritate a oamenilor cu care am vorbit ne-au spus că ar fi imposibil în zonă să facem o rezervație a biosferei. Ne-am dat seama că marea majoritate a populației nu știe ce înseamnă rezervație a biosferei. Este, în primul rând, un exemplu de colaborare între om și natură. Vizăm să protejăm atât natura, cât și ocupațiile omului, veniturile lui. Cooperarea dintre om și natură este esențială. O rezervație a biosferei este împărțită în mai multe părți. Există o zonă centrală, în cazul rezervațiilor naturale, cu o protecție foarte bună, o zonă tampon de protecție în jurul celei centrale, dar și o zonă de tranziție în care pot fi orașe, comune, sate, orice activități ale omului în zonă, dar în special activitățile care să fie tradiționale și productive, aducătoare de venituri, dar fără să dăuneze mediului. Tocmai asta încercăm să evidențiem prin proiectul nostru, că se poate să se facă o cooperare între om și natură în așa fel încât să fie un avantaj pentru ambele părți. O rezervație a biosferei vizează și tradițiile din zonă. Ea trebuie să fie vizitată de oameni pentru a aduce beneficii. Vizitată nu o putem face cu infrastructura pe care o avem. Drumurile sunt foarte proaste, trenurile sunt în stare mai puțin bună, capacitatea de cazare din zonă este destul de redusă și nu este suficient calificată. Ar trebui și ca traseele turistice să fie mai bine marcate și ajutorul dat turiștilor să fie mult mai bun. Am avut, de pildă, un grup de turiști care nu au reușit să se descurce în Câmpulung Moldovenesc pentru că nu au găsit un birou de turism, informații, ghidajul corespunzător măcar în limba engleză! Noi sperăm să aducem beneficii zonei, dar, pentru aceasta, avem nevoie și de suportul populației. Noi am plecat la acest drum cu ideea că vom reuși și sperăm să fie așa până la capăt”, ne-au mai spus cei doi tineri entuziaști.