Cu pilula în paporniță…

> Gata, feții moșului, și cu păcălelile! Asta a fost ziua de-ntâi, da’ las că mai vin ele, că luna lu’ Prier are mai multe zili-șoare (și nopți). Toată lumea înșelând pe toată lumea… Armată, pardon, suferință ușoară! > Cele mai palpabile victorii postlo-vilutzionare pe la noi?! Apoi, columbele, porumbeii din Piața Casei Culturii din Suceava și oploșirea, pe știoalnele Fulti-cenilor, a lebedelor din Siberia. Încolo, păr la ceas, vânare de vânt, deșertăciuni…

 

> N-ai uitat că vine, luni acu’ Beligan la Suceava, în spectacol. Asta, apropo de cultură. Și doi la mână, apropo de lebede & lebedoi, tot la Casa de Cultură, vine, prin dricul lui Prier, faimosul balet din Constanța (ăla făcut celebru de coregraful Oleg și nu mai știu cum; ba știu, da’ nu vreau să-l pocesc scriindu-i numele) – “Lacul lebedelor”, pe 15 aprilie. Cu așa duium și aglomerație de aristocratic păsăret pe ulicioarele târgurilor Moldaviei, apoi musai că balaoacheșii încă mai au treabă prin Viena… > Filosoful grec Diodor avea cinci fete (iar De Be are cinci surori, cu toatele în viață, sic!, mulțam la Părintele din Cer), pe care cinci fete – cucuiete ta’su lor le-a făcut… dialecticiene, niște filosoafe cu fustă, cum ar veni. Și pe care le-a botezat cu nume (și prenume) bărbătești, na. Aa, și pe slugi le-a poreclit prin/cu conjuncții: Căci, Dar etc. La noi, unde totul se manelizează (până și-n onomastică), pare o idee mai simplu. Termopane, Termopanee… > De ce, omnipotent, omniprezent, a luat-o teleleu Năstase, a apucat-o sexul pe arătură?! Simplu. Răspunde cogeamite somitate psihiatrică ieșeană, Constantin Romanescu: Pilula anticoncepțională a anulat frica; orice urmă de bun simț constituie un reflex de frică. Omul scutit de orice frică se dezlănțuie; frica este și un bun îndrumător al comportamentului uman. Cu pilula în poșetă, ajungând, deci, fără nici o frică, cea mai bine educată, mai suavă fată învață repede tainele erotismului dezlănțuit. Eu nu știu dacă această eliberare sexuală trebuie condamnată sau, dimpotrivă, lăudată. Sincer, nu știu, dar cred că eliberarea aceasta pare mai mult decât este, nu anulează iubirea adevă-rată, aceea de poveste. Am un argument imbatabil: zilnic se sinucid oameni din dragoste… Să fim liniștiți, iubirea (care, cu siguranță, este și sex) nu poate să dispară câtă vreme omul, de dragul dragostei, își ia viața… Armată ușoară! Și aci… (D.B., lulea amorezat, saracu’)