O prezență inedită la Festivalul Național al Ouălor Încondeiate de la Ciocănești – trupa „În căruță“.
Sala Căminului Cultural ‘Florin Gheucă’ devenise neîncăpătoare chiar din prima zi. În prezidiu, alături de primar, iau loc doamna cântecului bucovinean, Sofia Vicoveanca, alte oficialități, oameni de condei, din rândul că-rora nu lipsește scriitorul Mircea Motrici. Domnul Tomoiagă trece în revistă programul întregii acțiuni. Profesorul Lucian Turcu pre-zintă, pe larg, istoria Ciocăneștilor. După un moment poetic (poeta Violeta Cîmpan recită din versurile sale), vocea crainicului Gheorghe Șoană, de la Radio Iași, anunță un moment deosebit. Se dă citire unei hotărâri a Consiliului Local, prin care doamnei Sofia Vicoveanca, prof. Lucian Turcu și învățătorului-poet Gheorghe Vicol li se acordă titlul de cetățeni de onoare ai comunei Ciocănești. Atmosfera de bună dispoziție se încinge o dată ce se des-chid ‘Porțile dorului’: mai mulți artiști, în frunte cu Sofia Vicoveanca își etalează talentul în fața spectatorilor. După ce întreaga așezare fusese mobilizată cu toba să… coboare la Căminul Cultural, sâmbătă s-a dat startul concursului de încon-deiat ouă. Înainte de acest moment, musafirii sosiți din țară și străinătate (au participat și reprezentanți ai Societății Culturale Românești ‘Unirea’ din Viena) au fost plăcut impresionați de călăreții îmbrăcați în frumoase straie naționale, ce au flancat un baldachin pe roți, în care ‘trona’ un ou uriaș, încondeiat cu mult har de Silvia Scheul și ing. Viorel Tomoiagă, din localitate. Fanfara ’10 Prăjini’ și-a intrat în atribuții, mai ales după ce un sobor de preoți a oficiat o scurtă slujbă. În acest timp, la cămi-nul cultural domneau emoțiile. Un număr mare de artizani, cei mai mulți din localitate, cărora li s-au alăturat concurenți din Stulpicani, Dor-na Candrenilor, Poiana Stampei, Paltinu, Vama, Neagra Șarului, Panaci, Cârlibaba, Coșna, Mol-dovița, Rădăuți, Ulma, Brodina, în total 64 de artiști, între care și doi bărbați, înarmați cu ‘scule’ adecvate, s-au luat la întrecere, fiecare așternând pe coaja de ou talent, îndemânare, pricepere, răbdare. Cât mai multe ouă urmau a fi încondeiate în două ore, competitorii tre-buind să-și aleagă modelul și tehnica de lucru după 5 din cele 12 ouă prezentate în concurs. Maeștrii în arta încondeierii au folosit modele care de care mai încântătoare, cum li se ceruse: stilul bundițelor, cărarea rătăcită, ruja sau trifo-iul. Juriul, format din Ioana Luca, muzeograf, Sibiu, M. Dranca, muzeograf, Vatra Dornei, Norbert Novac, învățător, Ciocănești, Ioan Sorin Apan, profesor, Brașov, Mihai Camilar, muzeograf, Gura Humorului, în frunte cu Elvira Romaniuc, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, Gura Humorului, pre-ședintă a juriului, a avut nevoie să cântărească mult pentru a decide care au fost cei mai iscusiți meșteri. Au fost multe premii, pe categorii de ouă (în băi succesive, cu ceară, cu mărgele, pictate etc.); de aceea nu vom aminti numele fiecărui premiant. Marele trofeu a revenit echi-pei din localitatea gazdă, Ciocănești, care nu a dezmințit nici de astă dată faima așezării. Până la înmânarea premiilor și a diplomelor, atmosfera din Căminul Cultural a fost de ade-vărat spectacol. Tudor Gheorghe (‘am venit la Ciocănești, de la 700 km, ca un copil de țăran îndrăgostit de această zonă mirifică a Buco-vinei’) i-a încântat pe cei prezenți cu chitara și vocea lui minunate. Timp de 3 zile, la Ciocănești, a fost o adevă-rată sărbătoare. După cum se înfățișa, se poate spune, fără exagerare, că localitatea semăna cu una din Elveția sau de pe malul Rinului, din Germania. ‘A fost o ediție reușită – aprecia primarul Gheorghe Tomoiagă, sufletul întregii acțiuni – mai ales că, printre concurenți, s-au aflat și mulți tineri. Sunt convins că arta încon-deiatului ouălor va fi dusă mai departe de gene-rația care ne urmează și care va demonstra că acest meșteșug este un semn de respect pentru frumos, pentru autenticitate și specific local, pentru tradiția pe care o moștenim cu sfințenie din moși strămoși’.
Comentarii