Primăvara Poeților, la Suceava

Vineri, 11 martie 2005, la Biblioteca Bucovinei ‘I.G. Sbiera’ Suceava, festivalul in-ternaţional ‘Primăvara Poe-ţilor/Le Printemps des Po-čtes’ în viziune suceveană şi-a scris cea mai atractivă pagină a  sa. Deşi au fost prevăzute în cadrul lansării seriei noi a revistei ‘Ţara Fagilor’, lan-sările de carte ale Ed-iturii Augus-ta din Timi-şoara şi prezentarea volumului Cartea schimbărilor: eu, tu şi alţii… de Alexan-dru Ştefan Băişanu au constituit ‘magnetul’ unei prezenţe peste aşteptări şi peste capacitatea Sălii de Artă ‘Elena Greculesi’.

 

Pentru Augusta au venit fidelii acestui gen de manifestări, pentru subprefectul Alexandru Băi-şanu, în ipostaza sa de autor de versuri, mai puţin cunoscută până acum de lumea politică (nu şi de cea universitară, unde cartea menţionată a fost lansată cu ceva timp în urmă) – nume de greutate ale acesteia. Dar curiozitatea, interesul nu au fost împărţite, publicul, indiferent de moti-vaţia iniţială, urmărind cu răb-dare şi, sperăm, cu plăcere, şi lansările noutăţilor Augustei, şi prezentarea ‘Cărţii schimbărilor…’. 
  Oficiate de istoricul şi cri-ticul literar Adrian Dinu Rachieru, consilier editorial la Augusta, lansările au început cu Drumul spre Ombria de Elisabeta Isanos. Despre carte şi despre autoare a vorbit sem-natara acestor rânduri, por-nind de la cuvintele istoricului şi criticului literar Constantin Călin, care o situează pe Eli-sabeta Isanos, ‘fără ezitări, alături de Ana Blandiana, Con-stanţa Buzea şi Ileana Mălăn-cioiu’, şi amintind, totodată, că în 2005 se vor împlini 95 de ani de la naşterea şi 40 de la moartea scriitorului de indiscutabil talent, originar din Udeşti, care a fost Eusebiu Camilar, tatăl Elisabetei Isa-nos. Criticul literar Rodica Mureşan s-a referit la noua carte de versuri a Vioricăi Petrovici, ‘care a devenit deja o voce distinctă în peisajul liricii sucevene’, Între două tărâmuri, subliniind, între altele, noutatea viziunii sale asupra morţii (‘moartea ca o buclă’). Acelaşi volum l-a avut în vedere poetul şi criticul literar bucureştean Constantin Galeru, care i-a evidenţiat au-toarei ‘măiestria de acuarelist japonez’. Romanul de debut al Luminiţei Aldea, Nisipuri mişcătoare, s-a bucurat de lectura în avanpremieră a po-etului Emilian Marcu (el în-suşi şi romancier), care s-a mărturisit cucerit de ‘o anume lejeritate a stilului’. Tot între altele, fiindcă spaţiul nu ne permite mai mult. Ca şi în ca-zul cărţii lui Alexandru Ştefan Băişanu, pentru care am ales din prezentarea Ginei Puică, un condei critic de valoare, a-precierile: ‘poezia lui Alexan-dru Ştefan Băişanu  este ex-trem de plăcută la lectură’, ‘e-fecte de surpriză creează fla-shuri sub formă de haikuuri’. Şi cum tot ce se întâmplase până atunci reprezenta un soi de prefaţă pentru lansarea  volumului prim-regizorului manifestării (remarcile apar-ţin lui Adrian Dinu Rachieru), Ion Cozmei, aflat în această zi la o frumoasă aniversare, a ve-nit în sfârşit şi rândul noii sale cărţi, Seminţele disperării. Citită  de un poet, L. D. Cle-ment, cartea s-a bucurat la prezentare de atuul unei astfel de lecturi, care simte esenţia-lul: relaţia autorului cu tim-pul, relaţia autorului cu textul, ambele pledând pentru Ion Cozmei ca un poet în plină des-făşurare lirică. Şi-a omagiat profesorul ‘ca şi poet’, cu en-tuziasm şi emoţie, Raluca Stan-ciu, elevă a lui Ion Cozmei.
  ‘Ţara Fagilor’ în noua sa se-rie, iniţiată şi condusă de Ion Cozmei, din diverse motive, a avut parte doar de o lansare parţială, cu vizionarea coper-tei şi audierea numelor reali-zatorilor (între care a acceptat să facă parte şi dl Băişanu). Şi cu ferma convingere a unui viitor deosebit. 
  Pentru dinamism şi valoare în viaţa culturală a judeţului, dl Constantin-Emil Ursu i-a în-mânat poetului Ion Cozmei o Diplomă de Excelenţă din par-tea Ministerului Culturii şi Cultelor.