(29.06.1863, Suceava – 16.03.1937, Cernăuţi) Studiile gimnaziale le-a obţinut în vechea Cetate de Scaun a Moldovei, absolvindu-le în 1881. Student al Facultăţii de Teologie din Cernăuţi a fost între 1881-1885. A participat la fondarea Societăţii „Academia Ortodoxă” (23.11.1884), fiind primul ei preşedinte. Cariera preoţească şi-a început-o la Rogojeşti, sat dinCiteşte

(1864, Câbeşti, districtul Storojineţ – 1935, Cernăuţi) Este fratele mai mic al lui Dionisie Simionovici, inspector între anii 1902-1918 pentru învăţământul în limba română din Bucovina, şi cumnatul marelui istoric Dimitrie Onciul. În 1882 a devenit student al Facultăţii de Drept a Universităţii din Cernăuţi, pe care a absolvit-o înCiteşte

(1880, Cernăuţi – 1951, Suceava) Este unul dintre cei trei fii ai lui Toader Scalat (absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Cernăuţi, funcţionar la Comitetul Ţării Bucovinei) şi al soţiei sale Antonia, născută Witkowski. Studiile primare, secundare şi universitare le obţine în capitala Bucovinei. În anii de studiiCiteşte

(17.12.1876, Cernăuţi – 6.04.1946, Caracal) Este unul dintre fiii distinsului filolog şi profesor universitar Ion Gh. Sbiera şi naş de botez i-a fost arhimandritul Veniamin Iliuţ, originar din Crasna (fratele mamei academicianului I.Gh. Sbiera). Studiile primare şi le face la Cernăuţi între 1882 şi 1886, cele secundare le urmează totCiteşte

(1872 – 1934, Cernăuţi) Absolvent al Academiei de Silvicultură din Viena, a ocupat în Cernăuţi postul de director general al Fondului Bisericesc din Bucovina. Activitatea politică şi-a început-o în 1908, când a participat la adunarea de fondare a Partidului Creştin-Social Român. A făcut parte din conducerea acestui partid. În 1911Citeşte

(16.12.1860, Mitocu Dragomirnei – 4.04.1920, Bucureşti) Şcoala română cu 7 case s-a deschis la Mitocu Dragomirnei la 10 septembrie 1860, adică cu două luni înainte de naşterea lui Ştefan Saghin, copilul care avea s-o frecventeze până a deveni elev la Gimnaziul Superior Greco-Oriental din Suceava. În 1880, luându-şi examenul deCiteşte

(3.02.1871, Frătăuţii Noi, districtul Rădăuţi – 1943, Rădăuţi) Fiu de învăţător, obţine studii primare în satul natal şi în Rădăuţi, iar între anii 1881-1889 este elev al Gimnaziului Superior Greco-Oriental din Suceava, făcând parte din prima clasă paralelă cu predare în limba română. Studiile superioare, de drept, le obţine laCiteşte

(4.01.1877, Braşov – 5.05.1948, Bran) Din cauza bolii nu va face parte din delegaţia care să prezinte la Iaşi moţiunea Congresului General al Bucovinei de Unire a Bucovinei cu România. Se află pe postul de secretar de stat pentru afacerile externe în guvernul Bucovinei puţină vreme, căci la 2 ianuarieCiteşte

(4.01.1877, Braşov – 5.05.1948, Bran) Este fiul lui Iosif Puşcariu (11.12.1835 – 22.12.1923), avocat în Braşov, şi al soţiei sale Eufrosina (23.01.1841 – 5.03.1877), fiica negustorului braşovean Teodor Ciurcu. Rămâne orfan de mamă la vârsta de două luni, însă la 24 septembrie 1878 Iosif Puşcariu se recăsătoreşte cu Catinca Ciurcu,Citeşte

(10.12.1873, Rus-Mănăstioara – 12.06.1950, Sighet) Unii intelectuali bucovineni din perioada interbelică îl considerau armean, judecându-l după aspectul său fizic şi după isteţimea şi perspicacitatea de care dădea dovadă în orice împrejurări. Alţii nu încetau să-l învinovăţească pe nedrept că ar fi trădat interesele naţionale româneşti prin atitudinea de cedare înCiteşte