(3.02.1871, Frătăuţii Noi, districtul Rădăuţi – 1943, Rădăuţi)
Fiu de învăţător, obţine studii primare în satul natal şi în Rădăuţi, iar între anii 1881-1889 este elev al Gimnaziului Superior Greco-Oriental din Suceava, făcând parte din prima clasă paralelă cu predare în limba română. Studiile superioare, de drept, le obţine la Universitatea din Cernăuţi şi cea din Viena între anii 1889-1894. Fără îndoială, în anii studenţiei la Cernăuţi a făcut parte din Societatea Academică „Junimea”. În perioada 1895-1919 este magistrat la Câmpulung şi la Cernăuţi. În capitala Bucovinei a practicat şi avocatura, fiind unul dintre cei mai buni apărători. A fost şi decan al Baroului avocaţilor din Bucovina.
În politică a intrat în anul 1908, când a aderat la Partidul Creştin-Social Român. În 1909 s-a aflat printre membrii marcanţi ai Partidului Naţional Român, iar în 1911 a fost ales, din partea acestui partid, deputat în Dieta Bucovinei, făcând parte din Comisia economică a acesteia. În 1914, cu puţin înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, s-a solidarizat cu Partidul Ţărănesc Român al lui Aurel Onciul, devenind vicepreşedinte al acestui partid.
Luptător energic pentru revenirea Bucovinei la sânul Patriei-Mame, Romulus Reuţ este ales în Consiliul Naţional Român. Participă la Congresul General al Bucovinei, desfăşurat la Cernăuţi în ziua de 28 noiembrie 1918. Este prezent la adunarea de constituire a Partidului Democrat al Unirii din 15 septembrie 1919. Aparţinând grupului lui Ion Nistor, este ales deputat din partea judeţului Humor în Parlamentul României Mari (noiembrie 1919-1920). În acelaşi cerc electoral mai este ales deputat şi în 1922, însă pe listele Partidului Poporului. În 1927 se află în rândurile altui partid – Partidul Naţional Ţărănesc, din partea căruia este senator. Tot în 1927 este editor şi director al ziarului „Voinţa ţăranului”, publicaţie efemeră, care apare la Cernăuţi între 13 martie şi 27 aprilie.
Se evidenţiază şi pe tărâmul publicisticii prin articolele tipărite în „Voinţa poporului”, „Warheit”, „Junimea literară”, precum şi prin conferinţele publice ţinute în cadrul Societăţii Academice „Junimea”.
DUMITRU COVALCIUC
Comentarii