Au trecut trei ani de când profesorul Gheorghe Giurcă a pornit pe drumul fără întoarcere (la 3 iunie 2023), lăsând în urmă un gol greu de umplut în viaţa culturală şi educaţională a Bucovinei. Pentru cei care l-au cunoscut, el a fost un familist desăvârşit, un profesor dedicat, un cercetător pasionat şi un editor devotat, închinându-şi întreaga existenţă familiei, şcolii, cărţii şi memoriei culturale a acestui ţinut.
Născut la 11 aprilie 1940, în Adâncata, jud. Suceava, profesorul Gheorghe Giurcă a aparţinut acelei generaţii de dascăli care au înţeles că misiunea şcolii nu se limitează la transmiterea de cunoştinţe, ci presupune formarea caracterelor şi cultivarea respectului pentru valorile naţionale şi culturale. A pregătit zeci de generaţii de educatori şi învăţători la Şcoala Normală „Mihai Eminescu” din Suceava, instituţie de care şi-a legat numele şi căreia i-a consacrat una dintre cele mai importante monografii ale sale. Foştii elevi îşi amintesc şi astăzi exigenţa sa, spiritul pedagogic autentic şi umorul fin cu care transforma fiecare lecţie într-o experienţă de neuitat. Nu întâmplător, Emil Satco îl caracteriza drept „un distins pedagog, mai precis, un profesor de limba română, manual unic şi nu «alternativ»”, apreciind astfel nu doar erudiţia sa, ci şi fidelitatea faţă de valorile fundamentale ale culturii române.
Dincolo de catedră, Gheorghe Giurcă a fost unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai istoriei învăţământului bucovinean. Cărţile sale despre George Tofan, istoria şcolii sucevene, monografia satului Adâncata sau Bibliografia Bucovinei reprezintă contribuţii de referinţă pentru oricine doreşte să cunoască trecutul cultural şi educaţional al Sucevei în special, al Bucovinei în general. A publicat studii, articole şi cronici în numeroase reviste din ţară şi din spaţiul românesc de dincolo de graniţe, urmărind cu perseverenţă recuperarea şi valorificarea patrimoniului cultural bucovinean.
Un capitol aparte al activităţii sale îl reprezintă revista „Ţara Fagilor”, publicaţie a cărei apariţie a reluat-o şi a transformat-o într-un reper al vieţii culturale regionale. Sub conducerea sa, revista a reunit istorici, filologi, scriitori şi cercetători preocupaţi de destinul Bucovinei şi de păstrarea identităţii sale spirituale. Despre această publicaţie, Pavel Ţugui aprecia că „reconstituie o lume pe nedrept uitată, aduce în lumină fapte sociale şi culturale într-o viziune modernă fără implicaţii ideologice nocive”, o caracterizare ce reflecta, în egală măsură, şi personalitatea intelectuală a redactorului său principal.
Relaţia profesorului Gheorghe Giurcă cu Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” a fost una profundă şi statornică. Biblioteca a reprezentat pentru el nu doar un loc de documentare, ci un adevărat spaţiu al dialogului intelectual şi al colaborării culturale. Ani la rând a cercetat în colecţiile sale, a valorificat documente şi publicaţii rare, a participat la lansări de carte şi manifestări culturale şi a întreţinut legături apropiate cu bibliotecarii şi cercetătorii instituţiei. În paginile cărţilor sale se regăsesc numeroase informaţii descoperite în fondurile bibliotecii, iar întâlnirile sale cu oamenii cărţii au contribuit la apariţia unor proiecte editoriale importante.
Gestul făcut de familia sa după plecarea la cele veşnice are o profundă valoare simbolică. În anul 2025, doamna Eugenia Giurcă a împlinit una dintre ultimele dorinţe ale soţului mult-iubit şi a donat Bibliotecii Bucovinei colecţia de monografii ale localităţilor din judeţul Suceava, îmbogăţind astfel secţia Fondul Bucovina şi oferind cercetătorilor de mâine instrumente preţioase pentru cunoaşterea trecutului. A fost încă o dovadă că profesorul Gheorghe Giurcă continuă să slujească, prin opera şi moştenirea sa, cultura Bucovinei. Redăm aici, fără să facem nici o selecţie anume, câteva dintre dedicaţiile primite pe aceste cărţi, din partea autorilor sau editorilor: „Domnului Prof. Gheorghe Giurcă, preţuirea şi stima editorilor Silvia şi Ion Popescu-Sireteanu. 1 martie 2006”, „Distinsului Domn Profesor Gheorghe Giurcă, cu aleasă preţuire pentru prea frumoasele-i alesături scriitoriceşti şi aplecarea spre rădăcini. Ion Cernat, Vama, 14 noiembrie 2009”, „Domnului prof. Gh. Giurcă – ilustru dascăl şi literat al Bucovinei – toată prietenia şi preţuirea autorului acestei cărţi. N. Adăniloaie, 16.X.2011”, „D-lui prof. Gh. Giurcă. Suntem onoraţi că printre cărţile bibliotecii Dvs. să se afle şi aceasta. Otilia şi Vasile Sfarghiu. 14 aug. 2012”, „Domnului Giurcă, cu veche amiciţie. Mioara Gafencu, 28 noiembrie 2014”, „Frasin, la 23.04.2019, în ziua Sf. Gheorghe, Purtătorul de biruinţă. Domnului Profesor Gheorghe Giurcă, personalitate complexă a învăţământului din Suceava, avizat cercetător al istoriei şi culturii bucovinene. Cu cele mai cordiale şi sincere urări de sănătate, ani mulţi şi buni, precum şi memorabile împliniri personale. Al dumneavoastră, Ion Netea”.
La trei ani de la plecarea sa, îi păstrăm vie amintirea şi îi privim opera cu recunoştinţă. Pentru mulţi dintre cei care au lucrat alături de el, profesorul Gheorghe Giurcă a rămas modelul cercetătorului discret, riguros şi generos, gata oricând să ofere un sfat, o informaţie sau o încurajare. Şi astăzi îi simţim prezenţa vie prin toate cărţile sale şi prin revistele pe care le-a coordonat.
A fost unul dintre acei oameni rari care nu a urmărit gloria personală, ci a muncit neobosit pentru a salva de la uitare oameni, cărţi, şcoli şi fapte. Iar aceasta este, poate, cea mai frumoasă formă de nemurire.
Dumnezeu să-i dăruiască odihnă veşnică, iar nouă puterea de a-i păstra vie memoria şi de a-i continua exemplul.
dr. ALIS NICULICĂ
Comentarii