Vineri, BNR a decis să menţină dobânda de politică monetară la 6,50%/an, nivel stabilit în august 2024, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv pe cea la facilitatea de depozit la 5,50%/an.
Decizia a venit pe fondul creşterii ratei anuale a inflaţiei la 10,71% iar analiştii anticipează menţinerea ratei cheie la 6,50% până în primele luni din 2027, în condiţiile în care inflaţia ar putea urca la 11 – 12% în următoarele luni, pentru ca o temperare a acesteia să apară din toamnă. Economiştii BCR atrag atenţia asupra faptului că o creştere a cursului cu 1% induce o majorare a preţurilor de consum cu 0,3%.
În comunicatul de presă care a urmat deciziei CA al BNR, s-a precizat că „rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”.
Vineri, agenţia Standard & Poor’s a reconfirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la „BBB minus/A-3”, perspectiva negativă.
Piaţa a anticipat decizia BNR iar cursul euro a coborât spre pragul de 5,20 lei. După atingerea în 6 mai a maximului istoric de 5,2688 lei, media a coborât joi la 5,2052 lei, pentru ca la finalul săptămânii aceasta să urce la 5,2088 lei, în condiţiile în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 5,201 – 5,221 lei, însă cotaţiile au coborât pe segmentul american al pieţei internaţionale până la 5,136 lei/euro.
O analiză BCR anticipează pentru sfârşitul acestui an un curs de 5,25 lei/euro, respectiv unul de 5,35 lei/euro pentru finalul lui 2027.
Lichiditatea mare din piaţa monetară şi reducerea volumului tranzacţiilor de vineri a împins în jos indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,86 la 5,85%. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%.
Statul s-a împrumutat joia trecută cu aproape 2,54 miliarde lei cu scadenţa în noiembrie pentru care va achita o dobândă de 5,83%/an, la care s-au adăugat alte aproape 666 milioane lei, scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,65%.
Tensiunile militare din Golful Persic, care au provocat tranzitarea Strâmtorii Ormuz, care asigură peste 20% din comerţul cu petrol, şi tendinţa de creştere a inflaţiei la nivel global, a majorat cererea de monedă americană. Euro a scăzut vineri la 1,1617 – 1,1675 dolari iar în piaţa locală cursul bancnotei verzi a urcat la 4,4801 lei.
Francul elveţian a închis săptămâna aşa cum a început-o cu un curs de 5,6989 lei, iar lira sterlină a scăzut la 5,9779 lei faţă de 6,01 lei în şedinţa de miercuri.
Creşterea cererii monedă americană a coborât vineri metalul galben de la 4.669 la 4.511 dolari, iar preţul gramului de aur a alunecat de la 671,7496 lei la 654,1370 lei.
La finalul săptămânii, bitcoin a scăzut până la 77.706 dolari iar ethereum la 2.168 dolari.
Comentarii