Luni, 6 ianuarie, mai multe parohii din Fălticeni şi din satele învecinate au întruchipat tradiţia crucilor de gheaţă, marcând sărbătoarea Bobotezei printr-un spectacol de credinţă şi artă. Această practică veche, care întruneşte simbolismul creştin şi conexiunea cu natura, a atras atenţia şi admiraţia credincioşilor din zonă.
La Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, preoţii parohi Adrian şi Teodor Brădăţanu, împreună cu credincioşii, au adus blocuri mari de gheaţă pentru a realiza o cruce impunătoare, cu o înălţime de peste doi metri. Folosind o drujbă pentru a modela gheaţa, rezultatul a fost o operă de artă impresionantă, care a fost amplasată în faţa bisericii.
La Biserica „Sfântul Ilie”, preotul protopop Adrian Dulgheriu şi preotul Tudorel Neculau, alături de enoriaşii lor, au creat o cruce de dimensiuni mai mici, pe care au aşezat-o pe masa altarului de vară. În suburbia Ţarna Mare, la Parohia „Sf. Mc. Zenovie şi Zenovia”, crucea de gheaţă a fost realizată sâmbătă după-amiaza de câţiva enoriaşi împreună cu preoţii Dan Panţîru şi Liviu-Ştefan Panţîru, marcând astfel pregătirile pentru slujba solemnă.
Superstiţiile legate de crucile de gheaţă
Slujba de sfinţire a apei a avut loc în proximitatea crucilor de gheaţă, unde preoţii au oficiat ritualurile tradiţionale cu mare solemnitate. Credincioşii au luat agheasmă mare, considerată binecuvântare divină pentru casele şi familiile lor. La sfârşitul Sfintei Liturghii, preoţii au împărţit anafura, iar mulţi dintre enoriaşi au venit cu sticle pentru a colecta apă sfinţită din mai multe biserici, în special din cele care au avut cruci de gheaţă.
Tradiţia locală spune că soarta crucilor de gheaţă este un semn divin despre anul ce urmează. Dacă acestea încep să se dezgheţe rapid, se consideră că anul va fi bogat, plin de recolte. Dimpotrivă, o cruce care rămâne îngheţată este asociată cu un an secetos şi lipsit de belşug. Anul acesta, toate crucile au prezentat semne de topire, ceea ce i-a făcut pe fălticeneni să spere la un an roditor.
Un alt obicei popular legat de aceste cruci implică lipirea unei monede sau a unei bancnote pe suprafaţa gheţii. Credincioşii care reuşesc să fixeze banul din prima şi şi-au pus o dorinţă, au convingerea că aceasta se va împlini. Totuşi, dacă cineva ar lua monedele de pe cruce, legenda spune că anul respectiv va fi plin de ghinion.
În localităţile din apropiere, precum cele din comunele Rădăşeni, Mălini şi Cornu Lunii, gospodarii au adus cuburi de gheaţă din iazurile montane pentru a crea cruci impresionante. Pe lângă acestea, au fost realizate şi mese din gheaţă, unde preoţii au aşezat obiectele sacre pentru liturghia specială de Bobotează. În aceste sate, bătrânii au venit la biserică purtând costume populare, întruchipând un tablou viu al tradiţiilor strămoşeşti.
Crucile de gheaţă rămân în faţa bisericilor atât timp cât temperaturile reci le păstrează intacte. Această tradiţie nu este doar un simbol al credinţei, ci şi o manifestare a solidarităţii comunitare, aducând împreună generaţii diferite pentru a celebra una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin.
Credincioşii din Fălticeni şi din întreaga zonă continuă să păstreze vie această tradiţie, demonstrând că respectul faţă de obiceiurile strămoşeşti este o cale prin care comunitatea se consolidează şi îşi transmite valorile de la o generaţie la alta.
Comentarii