„A mâna porcii la jir”. Expresia a mâna porcii la jir – cu sensurile „a sforăi” şi, prin extindere, „a dormi” –, este încă destul de cunoscută, dar motivarea sa pare să fi devenit obscură pentru mulţi vorbitori. Probabil că expresia e cunoscută de mulţi datorită prezenţei sale într-un text clasic, studiat în şcoală, în „Povestea lui Harap-Alb”, în care cerbul fermecat „se tologeşte jos pe pajişte, acolo pe loc, mai rumegă el cît mai rumegă, şi pe urmă se aşterne pe somn, şi unde nu începe a mîna porcii la jir”. Este evident că expresia se bazează pe o comparaţie comică între sforăitul uman şi grohăitul porcilor. Nu e însă nevoie de stabilirea unei analogii exacte cu actul de a mâna (cu strigăte şi îndemnuri specifice), ci cu ansamblul situaţiei: omul care sforăie e, metonimic şi hiperbolic, identificat cu turma pe care o conduce. Sunt şi alte expresii glumeţe în care mânatul animalelor oferă o explicaţie glumeaţă, o motivaţie, practică sau absurdă, a acţiunilor umane. Stelian Dumistrăcel oferă o informaţie extrem de preţioasă, privind asemănarea surprinzătoare a formulei româneşti cu o expresie din engleză, tot cu sensul „a sforăi”: „to drive one’s hogs (or pigs) to market”, „a-şi duce porcii la piaţă”. Or, pentru engleză, explicaţia oferită de dicţionare, încă de la E. Cobham Brewer, „Dictionary of Phrase and Fable” (1894), e foarte simplă: „ca porcii, al căror grohăit seamănă cu sforăitul unei persoane care doarme”. Mânatul sau dusul la jir din expresia românească şi dusul la piaţă, la vânzare (din cea englezească) sunt pur şi simplu situaţii tipice pentru deplasarea porcilor în turmă, apte să evoce amplificarea sunetelor caracteristice.
Bucurie. De la cârciumă… cetire. Un beţiv la restaurant: – Ospătar, am fost aseară aici? – Desigur, domnule, ca de obicei, răspunse ospătarul. – Şi am cheltuit vreo 300 de lei? – Într-adevăr, domnule, cu tot cu bacşişuri. Aţi băut straşnic de banii ăştia. – Slavă Domnului! Am crezut că i-am pierdut.
Dezamăgire. „Nu pot face parte dintr-o lume în care bărbaţii îşi îmbracă soţiile în prostituate, dezvelind tot ce trebuie preţuit. Acolo unde nu există conceptul de onoare şi demnitate. Unde femeile nu vor copii, şi bărbaţii nu vor o familie. Unde fraierii se consideră oameni de succes la volanul maşinii tatălui, şi unde un tată cu un strop de putere încearcă să demonstreze că eşti un nimeni. Unde oamenii declară în mod fals că au credinţă în Dumnezeu fără nicio cunoaştere sau înţelegere a propriei religii. Unde conceptul de gelozie e considerat o ruşine şi modestia un dezavantaj. Unde oamenii au uitat de iubire şi îşi caută pur şi simplu un partener. Unde oamenii repară fiecare colţişor al maşinii, dar ei arată atât de mizerabil, încât doar o maşină scumpă poate ascunde asta. Unde băieţii risipesc banii părinţilor în cluburi, maimuţărindu-se pe sunete primitive, şi femeile se îndrăgostesc de ei” – (Keanu Reeves). Născut la Beirut, capitala Libanului, în 1964, Keanu şi-a început cariera de actor la 9 ani. Numele Keanu este derivat din Keaweaheulu, numele străbunicului său, care în limba hawaiană înseamnă „briză rece peste munţi” („cool breeze over the mountains”. Keanu Reeves este cunoscut pentru sufletul său mare. Actorul a donat 80% din câştigurile sale din seria „Matrix” către organizaţii caritabile, după ce sora sa Kim s-a vindecat de leucemie. „Banii nu înseamnă nimic pentru mine. Aş putea trăi încă două secole din ceea ce am agonisit”, a povestit el. „Ideea mea de fericire este să dorm alături de persoana pe care o iubesc, să împart cina cu prietenii sau să merg cu motocicleta. Nu are nimic în comun cu un cont în bancă cu multe zerouri”, mai spunea actorul. Keanu aproape s-a căsătorit cu colega sa de platou Winona Ryder. Cei doi au lucrat împreună pentru filmul „Dracula” („Bram Stoker’s Dracula”). În timpul turneului de presă, actriţa a dezvăluit că regizorul Francis Ford Coppola a folosit de fapt un preot adevărat pentru scena nunţii în filmul în care schimbase jurămintele cu Reeves. La un deceniu după filmul de succes, co-starurile „Speed”, Keanu Reeves şi Sandra Bullock, au dezvăluit că amândoi s-au îndrăgostit unul de celălalt în timpul filmărilor. Actriţa a recunoscut că a fost îndrăgostită de Reeves. Actorul a răspuns şi a spus că nu avea idee că ea l-ar putea plăcea: „Evident, nu ştia că şi eu am avut o pasiune pentru ea”, a spus el atunci.
Limba de lemn. Intrată, prin franceză, în anii ’70, în limbajul public (semnalând discursul găunos), expresia are – după unii –, origine rusească: limba de stejar ironiza greoaia birocraţie ţaristă. Alţi autori îi apără „paternitatea galică”: sintagma are originea în starea de mahmureală, în dificultatea de a te exprima coerent a doua zi după o beţie cruntă. E posibil ca ambele tabere să se înşele: la vechii greci, xyloglosie era epitetul ataşat cu dispreţ acelor oratori logoreici din Agora, care nu reuşeau să-i convingă.
Pofte. „Viaţa-i frumoasă, iar Brillat-Savarin, care ne-a fost baci, ne-a învăţat 3 lucruri memorabile: 1) soarta naţiunilor atârnă de felul în care se hrănesc; 2) cei care fac indigestie ori se-mbată, nu se pricep nici la mâncare, nici la băutură; 3) masa este singurul loc unde nimeni nu se plictiseşte în primul ceas de şedere…” (Bogdan Ulmu)
Sinceritate. El: – Mă iubeşti? Ea: – O, cum să nu! Îţi simt lipsa şi când eşti lângă mine, iubitule!
Vegan. Un moş şi o babă, soţ şi soţie, mor într-un accident şi ajung în Rai. Acolo îngerul de serviciu îi duce pe o plajă plină de palmieri, cu o casă de lemn şi le spune: – Acum, tot ce aveţi de făcut în Rai este să staţi aici şi să vă bucuraţi de toate. Moşul se întoarce către babă şi îi zice: – Vezi ce proastă ai fost? Puteam să fim aici de 10 ani dar, nu… tu vroiai, musai, să mâncăm sănătos!
Comentarii