„O viaţă închinată ştiinţei”

> Expoziţie care marchează cei 116 ani de la naşterea acad. Mihai Băcescu

Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, în colaborare cu Primăria Municipiului Fălticeni, a găzduit joi, 28 martie, un eveniment deosebit pentru a marca 116 ani de la naşterea academicianului Mihai Băcescu, vernisajul expoziţiei „O viaţă închinată ştiinţei”. Academicianul, cunoscut pentru implicarea sa în oceanologie biologică şi ecologie marină, este fondatorul unei şcoli remarcabile în aceste domenii.

Expoziţia evidenţiază traseul impresionant al lui Mihai Băcescu în lumea ştiinţifică, prezentând aspecte semnificative din viaţa şi opera sa. În cadrul expoziţiei, sunt prezentate documente relevante din parcursul academicianului, inclusiv materiale donate de familia sa, oferind o perspectivă amplă asupra activităţii sale.

Maria Crăciun, muzeograf şi şef secţie la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, a subliniat importanţa contribuţiilor academicianului în diversele ramuri ale biologiei animale, precum şi legăturile sale internaţionale.

„Astăzi se împlinesc 116 ani de la naşterea academicianului Mihai Băcescu, întemeietorul Muzeului Apelor din Fălticeni. De-a lungul timpului noi am ţinut legătura cu fata acad. Mihai Băcescu, dna Lotus Meşter, profesor universitar, doctor în biologie. Vara trecută ne-a vizitat nepoata acad. Băcescu; şi ea a urmat cariera părinţilor şi a bunicului şi ne-a donat mai multe materiale şi obiecte care au aparţinut acad. Mihai Băcescu, constând în cărţi, caiete de lucru, documente, fotografii. Astăzi am expus pentru prima oară o parte din aceste materiale. Academicianul Mihai Băcescu a avut o bogată activitate pe plan naţional şi mai ales internaţional, iar în expoziţia de astăzi aveţi, pe lângă note biografice şi documente referitoare la înfiinţarea Muzeului Apelor, caiete cu studii şi însemnări din expediţii în limbile engleză, germană şi română, diplome, inclusiv diploma de bacalaureat a savantului, decizia de numire ca director al Muzeului «Grigore Antipa» din Bucureşti” a spus Maria Crăciun.

Muzeograful a subliniat că tinerii pasionaţi de ştiinţă au acces la un material valoros pe care îl deţine Muzeul Apelor din Fălticeni pentru studii şi cercetare, consolidând astfel legăturile cu moştenirea academicianului.

„Mă bucur că sunt mulţi copii şi tineri pasionaţi de acvaristică, de biologie şi geografie, de fauna acvatică şi care trec des pragul Muzeului Apelor «Mihai Băcescu», pun întrebări, îşi fac lucrări de licenţă şi de cercetare pornind de la exponate şi documente aflate în muzeul de la Fălticeni” a subliniat Maria Crăciun.

Copii de toate vârstele au avut ocazia să exploreze Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, descoperind aspecte interesante ale lumii naturii şi ale contribuţiilor acestui eminent biolog român. Prin activitatea sa de-a lungul anilor, Mihai Băcescu a devenit un simbol al excelenţei ştiinţifice şi al dedicării în cercetarea şi conservarea biodiversităţii.

Apreciat de savanţi francezi, Mihai Băcescu a fost creatorul Şcolii Româneşti de Oceanologie

Născut pe 28 martie 1908, la Broşteni, Mihai Băcescu îl are la şcoala primară ca învăţător pe Vasile Jitaru (tatăl academicianului Petre Jitaru), iar în gimnaziu şi la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni îi are ca profesori şi mentori pe Vasile Ciurea şi pe Ioan Hudiţă. În 1928 reuşeşte, cu bursă, la Facultatea de Ştiinţele Naturii din Iaşi. Student şi apoi preparator al profesorului Paul Bujor, şeful Catedrei de morfologie animală din Iaşi, îndrăgit, apreciat şi încurajat de profesorul Ioan Borcea, recomandat de Emil Racoviţă pentru o specializare în Franţa, apreciat de savanţii francezi Louis Fage, Charles Perez, Edouard Chatton, Jules Richard ş.a. – primul dedicându-i încă din anul 1940 specia Diastyloides bacescui, primit din anul 1942 ca membru al Societé Zoologique de France şi apoi al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate, savantul Mihai Băcescu a fost creatorul Şcolii Româneşti de Oceanologie.

În anul 1940 este chemat la Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti chiar de Grigore Antipa. Aici va lucra aproape până în ultima clipă a vieţii şi a condus muzeul organizat de savantul Grigore Antipa timp de 25 de ani (1964-1988).

În 1957 a fost distins cu premiul „Emil Racoviţă” al Academiei Române, la 21 martie 1963 devine membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1990, membru titular.

 În perioada 1965 – 1974 a fost preşedinte al Comitetului Muzeelor de Ştiinţe Naturale ale Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) de pe lângă UNESCO iar din anul 1964, preşedinte al Consiliului Muzeelor din România.

În 1968 devine membru corespondent al Academiei „Liguria” din Bologna (Italia), iar la propunerea savantului francez Maurice Fontaine, în 1978, este distins cu medalia „Prince Albert I-er de Monaco”, conferită de statul francez, devenind şi membru asociat al Muzeului de Istorie Naturală din Paris şi membru pe viaţă al Comitetului de perfecţionare a Institutului Oceanografic din Paris.

Printre cei mai însemnaţi biologi români din toate timpurile

Ca specialist de reputaţie internaţională care studia crustaceele care trăiesc la mare adâncime, a fost invitat să participe la expediţii ştiinţifice oceanice. Astfel, în anul 1965 a lucrat două luni pe nava „Anton Brunn” care a explorat viaţa abisală a jgheabului adânc Peru – Chile până la 6300 m adâncime; în perioada 1967 – 1968, a explorat apele Mării Caraibelor din jurul Cubei; în 1970 a participat la expediţia navei „Thalassa” în zona Atlanticului tropical. În perioada noiembrie 1973 – februarie 1974 a organizat şi condus prima expediţie românească oceanologică, pe coasta est-africană, în Tanzania iar în 1977 a fost, cu aceeaşi navă a Institutului Francez de Pescuit Maritim, în Oceanul Indian de vest. De peste tot a adus la Muzeul Antipa un material bogat, pe baza căruia el însuşi a descris zeci de taxoni noi.

Membru a numeroase şi prestigioase societăţi ştiinţifice şi academii din lumea întreagă, a fost distins cu premii în ţară şi străinătate, fiind decorat cu „Ordinul Muncii” clasa a II-a, cu „Meritul cultural” clasa I şi „Meritul ştiinţific” clasa I. Cele peste 480 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei, sub formă de cărţi sau de articole, de la debutul său în „Revista ştiinţifică – Vasile Adamachi” din Iaşi şi până la apariţia ultimei cărţi de etnozoologie, dedicată soţiei sale, Eliza Băcescu, îl aşază pe Mihai Băcescu printre cei mai însemnaţi biologi români din toate timpurile.

Ca muzeolog, eminentul om de ştiinţă a înţeles, a preluat, şi a îmbunătăţit ideile predecesorilor săi cu privire la rolul muzeelor în viaţa ştiinţifică şi culturală. În 1980 începe pregătirea de organizare şi stabilirea tematicii înfiinţării Muzeului de Ştiinţe Naturale din Fălticeni, pe 17 august 1982 având loc inaugurarea muzeului.

La 28 martie 1993, când împlinea vârsta de 85 de ani, academicianul Mihai Băcescu a fost numit cetăţean de onoare al oraşului Fălticeni, iar Muzeul Apelor a primit numele ctitorului său.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI