La Biserica „Sf. Voievozi” din Oprişeni, slujbă de pomenire a „Patriarhului artelor româneşti”

La Biserica „Sf. Voievozi” din Oprişeni, singura biserică pictată de Ion Irimescu, a avut loc marţi, 27 februarie, slujba de pomenire a „Patriarhului artelor româneşti”. Serviciul religios a fost oficiat de mai mulţi preoţi din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Ca şi în anii precedenţi, la slujba de pomenire spre neuitare, a celebrului artist şi a soţiei sale, Eugenia, au participat oficialităţi locale şi judeţene, printre care Constantin Bulaicon, viceprimarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Sorin Filip, manager al Centrului Cultural „Bucovina”, Ion Băiţan, directorul Şcolii de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, pictorul Gabrel Baban, scriitorul Alexa Paşcu, personalităţi ale culturii locale.

Pe pereţii bisericii din Oprişeni se află singura pictură religioasă a lui Ion Irimescu, realizată în anul 1926, în vacanţa dintre anii III şi IV, student fiind la acea vreme la Institutul de Arte Frumoase de la Bucureşti (1924-1928). Ion Irimescu a fost rugat de consiliul parohial, dacă poate, să picteze biserica. A pictat începând cu altarul, prima pictură fiind Maica Domnului, după aceea, Mântuitorul Hristos cu cei patru Sfinţi Evanghelişti, Dumnezeu Tatăl, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Iisus în Ghetsimani, Fuga din Egipt. Pictura Bisericii Oprişeni a fost sfinţită la 8 noiembrie 1926.

Maestrul Ion Irimescu trăieşte în memoria comunităţii fălticenene care-l omagiază în fiecare an. Autoritatea locală este implicată în mod direct în organizarea fiecărui eveniment dedicat celebrului artist plastic Ion Irimescu. Acest lucru vine ca o recunoaştere a contribuţiei semnificative a maestrului la patrimoniul cultural al oraşului, prin donaţia generoasă a unei părţi semnificative din creaţia sa. Muzeul de Artă „Ion Irimescu” găzduieşte o colecţie impresionantă de lucrări ale artistului, care sunt puse în lumină în cadrul diverselor evenimente organizate în memoria sa. În acest an, autorităţile locale, împreună cu reprezentanţii muzeului, au colaborat cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi pentru a aduce în atenţia publicului din capital Moldovei lucrările deosebite ale lui Ion Irimescu şi pentru a perpetua moştenirea sa artistică.

„Să vorbim, să comemorăm, să aducem în public opera maestrului”

La sfârşitul slujbei de pomenire, pr. dr. Gabriel Dinu Herea, inspector pentru patrimoniu la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, a vorbit despre recunoaşterea şi respectul faţă de unul dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai artei plastice româneşti, care şi-a dedicat viaţa înţelegerii şi exprimării frumosului în artă.

„Iată-ne împreună, într-un moment de comemorare a celui ce a fost şi este Ion Irimescu. Pentru că spaţiul cultural, spaţiul noţiunilor în care Ion Irimescu a trăit şi şi-a întipărit gândurile este un spaţiu filosofic, mi-aş dori astăzi să medităm, cu ocazia acestei comemorări, şi de ce nu în zilele ur-mătoare, în cursul vieţii noastre, la o temă care ţine de efortul maestrului şi celor asemenea lui pentru că misiunea omului pe pământ are un sens care este deasupra noastră, deasupra omului. Fiecare gest pe care îl facem în munca noastră are un sens în interiorul comunităţii. Aşa şi sculptura, aşa şi arta.

Dacă este să vorbim despre artişti, atunci artiştii au datoria – şi mulţi dintre ei şi-au asumat-o – şi Ion Irimescu şi-a asumat-o, de a crea continuitate. Ei înţeleg că inclusiv bronzul e nemuritor, însă acel bronz, acea piatră întipărită cu idee metafizică creează continuitate, adică durează mai mult decât viaţa unui om. Şi istoria ne arată că durează sute de ani, chiar mii de ani. Avem statui de mii de ani. Sigur, ele se vor distruge cândva, se vor topi încet, încet, indiferent de eforturile pe care le facem noi ca să le conservăm. Dacă ele au trecut sute de ani şi dacă au dus ideile metafizicii întipărite în ele de la o generaţie la alta, au creat continuitate, au creat un dar pentru noi, cei ce suntem pe pământ, pentru cei ce am fost contemporani cu Ion Irimescu şi pentru cei care nu mai suntem contemporani cu Ion Irimescu, dar avem copii care vor merge mai departe cu opera unui asemenea artist, care a întipărit sentimentul, emoţia, ştiinţa românească creştină într-o perioadă în care nu se vorbea de creştinism.

Ion Irimescu este o emblemă a continuităţii. S-a şcolit înainte să vină comunismul, a supravieţuit în comunism magistral şi a trecut dincolo de comunism inclusiv din punct de vedere fizic. El a pus în opera sa ceea ce a învăţat înainte de comunism. Mergând prin galeria din Fălticeni, poate nu vedem în prima fază unde e creştinismul, dar el este peste tot, este inclusiv în semnătura maestrului care este legată de Pomul vieţii în Rai. Opera lui Ion Irimescu este o operă care duce mai departe ceea ce el a primit de la strămoşi şi este întipărită într-o perioadă grea.

Datoria noastră, a celor ce cunoaştem opera lui Ion Irimescu, a celor ce înţelegem că e musai să activăm această valoare, este să vorbim, să comemorăm, să aducem în public opera maestrului şi mă bucur că zilele acestea opera maestrului este la Iaşi. Este important şi esenţial ca ceea ce el a întipărit să vorbească lumii. Şi ca să vorbească lumii ele trebuie să călătorească aşa cum Sfântul Pavel a mers în călătoriile sale misionare ca să ducă vestea cea bună” a spus pr. dr. Gabriel Dinu Herea.

După slujba parastasului, cei prezenţi s-au recules la mormântul lui Ion Irimescu din Cimitirul Oprişeni şi au depus coşuri cu flori.

Lucrările lui Ion Irimescu, pentru prima expuse dată în Iaşi

Marţi, 27 februarie, la Muzeul Unirii din Iaşi, s-a desfăşurat vernisajul expoziţiei „Irimescu 121”, eveniment inclus în proiectul Luna Sculptorilor Români, ediţia a IV-a. Expoziţia a fost prezentată de Grigore Ilisei, la vernisaj anunţându-şi prezenţa artişti, critici de artă şi personalităţi culturale din Suceava şi Iaşi.

Expoziţia, organizată în urma încheierii unui parteneriat între Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni cu Muzeul Unirii din Iaşi prin Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, poate fi vizitată gratuit până pe data de 19 martie, în timpul programului de funcţionare a muzeului.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI