Cu sens

Conform concluziei unei recente cercetări realizate de Deloitte („Global Gen Z & Millenial Survey 2023 – 44 de state, inclusiv România), atât tinerii născuţi în perioada 1983 – 1994, cât şi cei iviţi pe lume între anii 1995 – 2003 sunt „extrem de preocupaţi de costul vieţii şi de evoluţia economiei” şi, prin urmare, sunt (alte?!) „generaţii stresate”. Iar cea mai tânără şi poate mai novice, încă mai stresată ca ailaltă. Păi cum altfel!? Înseamnă că şi ei au dat de… gustul şi riscurile vieţii, luând-o în piept şi căutându-i / căutându-şi sensul pe lumea asta, aşa cum se află. Printre altele, suntem informaţi că destui tineri români îşi refuză „viaţa personală” (63, respectiv 60%, potrivit categorisirii de mai sus) – ar fi vorba despre întemeierea unei familii şi achiziţionarea unei locuinţe –, mai preocupaţi fiind de a deveni cât mai educaţi şi specializaţi profesional…, astfel încât de aici încolo să aibă argumente solide întru succesul lor de viitor. Bunăoară, cercetarea evidenţiază că 58, respectiv 38% dintre ei (…potrivit vârstei) constată că trăiesc de la o leafă la alta (ca să nu zică „de la o zi la alta”!) şi, pentru a se consolida, caută să presteze la mai mulţi angajatori… riscând să se simtă, încă de pe acum, „epuizaţi”. Evident, reiese, potrivit procentajelor deja enunţate, că unii sunt pe cale să (se) obosească pentru sine, spre a subzista şi progresa, pe când alţii, ceilalţi, se vor fi orientând găsind sens spre a-şi menaja forţele, potrivit vorbei vechi care zicea că viaţa(-i) lungă atunci când găseşti cele mai eficace formule să o trăieşti. Aşadar, pe româneşte, munca-i brăţară de aur, dar şi lenea-i (cucoană) mare.