Retrospectiva săptămânii

Ratele la credite şi-au încetinit creşterea

Conform INS, creşterea anuală a preţurilor a fost în decembrie de 16,37%, foarte aproape de recordul ultimilor 20 de ani din noiembrie de 16,76%.

Mugur Isărescu spunea în noiembrie că vede, la finalul lui 2022, o inflaţie în jur de 16%. Proiecţiile BNR, care are o ţintă de inflaţie de 2,5%/±1 punct procentual, indică o creştere a preţurilor de 15% în primul trimestru din 2023, o scădere „brutală” la 10,9% în al doilea trimestru, iar finalul anului ar aduce un nivel de 11,2%.

Au fost motive consistente pentru C.A. al BNR să decidă la prima sa şedinţă de politică monetară din acest an majorarea dobânzii de referinţă de la 6,75 la 7%/an. O parte a analiştilor anticipează pentru şedinţa din februarie o nouă majorare cu 0,25% a dobânzii, iar ceilalţi cred că nu vor mai exista anul acesta modificări ale dobânzii.

Pentru a controla evoluţia inflaţiei, analiştii BCR consideră că managementul lichidităţii va rămâne „instrumentul de politică monetară preferat al BNR, (şi) ar putea să fie utilizat activ în trimestrele următoare, în funcţie de evoluţia cursului de schimb EUR/RON şi a inflaţiei”.

Decizia nu a întrerupt tendinţa de scădere a indicilor ROBOR, pe fondul ameliorării lichidităţii din piaţă, ceea ce a făcut ca din comunicatul de presă al BNR să dispară expresia „păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară”.

Evoluţia este pusă şi pe seama controlului efectuat de Consiliului Concurenţei, care a debutat la începutul lunii noiembrie, la cele 10 bănci care formează „coşul” în funcţie de care se calculează indicii. În data de 1 noiembrie indicele ROBOR la trei luni era de 8,20%, cel la 6 luni se situa la 8,31% iar cel la 12 luni la 8,44%.

Vineri, indicele la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,43 la 7,40%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,70 la 7,65%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,01 la 7,97%.

Creşterea cererii din piaţa valutară a făcut ca media euro să urce de la 4,9252 lei, la începutul săptămânii, la 4,9413 lei, la sfârşitul ei, când tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,936 – 4,945 lei cu închiderea la 4,942 lei.

Leul nu a mai profitat de împrumuturile făcute de Finanţe şi intrările de valută ale străinilor interesaţi de obligaţiunile româneşti. Trezoreria a atras joi 748,8 milioane lei cu scadenţa în octombrie 2034, la un randament mediu de 7,56%, respectiv 636,5 milioane lei cu scadenţa aprilie 2030, la un randament mediu de 7,43%.

Scăderea din decembrie a inflaţiei din Statele Unite la 6,5% a redus plasamentele în dolari, investitorii anticipând din partea Fed o încetinire a ritmului de creştere a dobânzii.

Euro a crescut de la 1,0542 dolari la 1,0868 dolari, maxim care nu a mai fost atins din aprilie trecut, iar piaţa americană s-a închis vineri la 1,0832 dolari. Cursul monedei americane a alunecat de la 4,6151 la 4,5588 lei.

Media francului elveţian a coborât de la 4,9908 lei, la începutul perioadei, la 4,9145 lei, iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,5943 la 5,57 şi a închis intervalul la 5,5743 lei.

Uncia a crescut vineri la 1.892 – 1.922 dolari, iar preţul gramului de aur a urcat la 279,1824 lei.

Apetitul pentru active mai riscante a ridicat sâmbătă bitcoin la 21.283 dolari iar ether a atins un vârf de 1.592 dolari.

Analiza cuprinde perioada 9 – 13 ianuarie.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI