În primăvară, la ediţia a VIII-a a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Unversităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, coordonat de prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, a fost lansat volumul „Interferenţe lingvistice şi culturale la Cernăuţi şi în lume. Eminescu în limbile lumii (traduceri, receptare critică şi academică)”, volum coordonat de Gina Puică şi Liubov Melnychuk şi apărut la editura universităţii sucevene în anul 2021. Lansarea i-a prilejuit prof. univ. dr. Ştefan Purici un călduros cuvânt de laudă pentru Gina Puică, vreme de şase ani lector exemplar de limba română al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava la Universitatea Naţională „Iuriy Fedkovicych” din Cernăuţi – Ucraina, şi initiator şi organizator de manifestări menite să ne facă mai bine cunoscuţi în capitala istorică a Bucovinei. În rândul acestora se înscriu şi mesele rotunde internationale din anii 2016-2021, cu temele înscrise pe copertă.
Lansarea menţionată şi apoi răsfoirea volumului mi-au trezit frumoase amintiri, având şansa să particip la multe dintre acestea. Dar pentru că suntem în pragul unei noi aniversări a zilei de naştere a lui Mihai Eminescu, nu pot să nu mă gândesc la întâlnirile din Cernăuţi cu traducători ai săi din mai multe ţări, cu exegeţi ai traducerii şi ai versiunilor realizate din poezia şi proza sa în diverse limbi străine. La atmosfera de adâncire în creaţia eminesciană prilejuită de evocarea unor prime întâlniri cu numele şi opera sa, de împărtăşirea experienţei transpunerii în limba maternă a traducătorilor a unor poeme, cu aducerea din memorie a unor dificultăţi, dar şi de bucuria rezolvării lor. Cum să uit, aşadar, prezenţa la una din aceste mese rotunde – deopotrivă de lucru şi de cunoaştere a altor iubitori activi, cum sunt întotdeauna traducătorii, de Eminescu – a profesorului Serhii Luchkanyn din Kiev, cu scrieri despre şi traduceri din clasici ai literaturii române, realizator al unei ediţii Eminescu „«La steaua» în limbile lumii”, cum să nu mă bucur că l-am cunoscut aici pe poetul şi traducătorul Enrique Nogueras, cadru didactic la Universitatea din Granada, profesor invitat câteva semestre şi la universitatea suceveană, autor al unui volum de proză eminesciană în spaniolă, pentru care, de altminteri, a fost şi premiat de Zilele Eminescu la Ipoteşti? Şi cum să nu fiu mândră de audierea în acest cadru ales a intervenţiei despre traducerea lui Eminescu în limba franceză a prof. univ. dr. Muguraş Constantinescu, o autoritate în traductologie şi traducere, cel mai important traducător bucovinean la ora actuală, directorul senzaţionalului proiect „O istorie a traducerilor în limba română, secolele XVI-XX”, recent distinsă cu Marele Premiu „Bucovina” al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, cum să nu împărtăşesc satisfacţia Ginei Puică de-a aşeza în paginile acestui volum şi studiul despre Eminescu al Anzhelei Petrash, cursantă a lectoratului său de română, şi cum să nu fiu, să nu fim de acord cu ferma convingere a Mariei Toacă, ziarista şi scriitoara cernăuţeană, că „Eminescu înnobilează limbile lumii”?
Plină de gratitudine pentru invitaţia Ginei Puică la aceste întâlniri cu Eminescu, nu pot să nu mărturisesc şi intensificarea emoţiei lor graţie, la îndemnul său, în-drăgostită de Eminescu şi de Cernăuţi, plimbărilor grupului nostru de participanţi prin Cernăuţiul lui Eminescu, prin locurile în care a respirat, a visat şi s-a cunoscut pe sine însuşi poet, scriitor.
Încântată, entuziasmată de acest „Eminescu în limbile lumii (traduceri, receptare critică şi academică)” atât de mult al Ginei Puică, nu pot să nu mă întreb dacă, sub auspiciile universităţii sucevene, nu i-ar putea construi o continuare la Suceava, şi aceasta un spaţiu colindat de Eminescu şi despre care Eminescu a scris. Cu atât mai mult cu cât de la primul volum al Istoriei Traducerilor în Limba Română (proiect desfăşurat în cadrul USV), volum apărut anul trecut, nu putem să nu gândim Suceava şi ca o capitală a traducerii, care ar intensifica şi glasul lui Eminescu în limbile lumii.
Comentarii