La Ciocăneşti, în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate

Tradiţie şi culoare în strai de sărbătoare

Cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, manifestare organizată de Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în cadrul programului turistic „Paştele în Bucovina”, s-a desfăşurat În perioada 9 – 10 aprilie, la Ciocăneşti.

Alături de locuitorii din Ciocăneşti, care au o tradiţie lungă în încondeierea ouălor, transmisă din generaţie în generaţie, pictând modele populare aflate pe hainele de sărbătoare, dar şi pe casele lor tradiţionale, la manifestarea dedicată oului încondeiat din satul-muzeu au participat încondeietori din toată ţară şi numeroşi invitaţi din mediul cultural şi administrativ, cum ar fi directori ai direcţiilor de cultură din mai multe judeţe, reprezentanţi ai muzeelor etnografice din ţară, subprefectul Cristian Şologon, Neculai Barbă – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Mihaela Iacob – consilier în Ministerul Culturii, deputatul Angelica Fădor, Antoniu Alexandru Flandorfer – directorul Direcţiei de Cultură Suceava, reprezentanţi ai mediului universitar din Iaşi şi Suceava.

„Îmi  face foarte mare plăcere să vă văd şi să fiu astăzi alături de dumneavoastră. Vă felicit pentru iniţiativa şi pentru reluarea acestui minunat festival al ouălor încondeiate. Vreau să vă spun că ultimele două luni au fost marcate, pentru Instituţia Prefectului, dar şi pentru mine, personal, de acest exod al populaţiei ucrainene şi am înţeles un lucru care poate e greu de acceptat în condiţii  normale: Suntem foarte bogaţi, iar ceea ce prezentaţi dumneavoastră aici este parte a acestei bogăţii pe care nu ne-o poate lua nimeni. Vreau să îi felicit pe cei care au venit de departe şi să îi avertizez pe cei care beau apă din Bucovina că se vor reîntoarce cu siguranţă. M-am umplut cu frumos, m-am umplut cu stare de bine ca de fiecare dată când vin la Ciocăneşti, iar pentru asta vă mulţumesc şi vă urez mult succes” a fost mesajul subprefectului Cristian Şologon.

După doi ani în care, din motive sanitare, manifestarea iniţiată în urmă cu 19 ani de Gheorghe Tomoiagă, fost primar al comunei Ciocăneşti, alături de învăţătorul Novac Norbert şi jurnalistul Mircea Motrici,  cu scopul de a menţine şi de a promova unul dintre cele mai răspândite şi cunoscute meşteşuguri din Bucovina, ce se păstrează cu sfinţenie în acest spaţiu, fiind transmis din generaţie în generaţie, a avut un program  variat în acest an.

„Ciocăneşti este o comună-muzeu, unul dintre cele mai frumoase sate din România, unicat în ţară şi în lume datorită celor trei forme de exprimare a motivelor naţionale: oul încondeiat, costumul popular şi casele cu motive naţionale” ne-a precizat fostul primar Gheorghe Tomoiagă.

Încondeietorii de ouă scot la lumină munca din timpul anului

„Reuşim să ne reîntâlnim după trei ani, pentru că din 2019 marea majoritate a încondeietorilor nu au mai avut posibilitatea de a participa la o manifestare de  acest gen. Mulţumesc tuturor încondeietorilor pentru prezenţă pentru că, aşa cum am mai spus-o, consider că faceţi parte din patrimoniul viu al acestei ţări şi, în acelaşi timp, vă consider  artişti. În sală sunt prezenţi peste 60 de încondeietori din Galaţi, Braşov, Cluj, Neamţ, Botoşani şi Suceava, iar cei mai mici, în număr de peste 80, se întrec la şcoala gimnazială.

Începem festivalul, ca de fiecare dată, cu un seminar pe care îl facem nu de dragul de a puncta o activitate informativă. Am spus de fiecare dată că încondeietorii trebuie să scoată la lumină munca din timpul anului, trebuie să îşi valorifice munca lor şi trebuie să plece cu cel puţin o idee de la  aceste seminarii.

Aseară am primit vestea că Ciocăneştiul a fost inclus pe lista localităţilor care vor face parte din ruta satelor tradiţionale, ceea ce presupune că pe lângă programe vom accesa fonduri pentru renovarea a opt gospodării tradiţionale; şi acesta este scopul când vorbim de păstrarea şi valorificarea patrimoniului vernacular. Mulţumesc pentru implicare şi pentru sprijin Asociaţiei Localităţilor şi Zonelor Istorice din România, fiind prezentă aici toată conducerea împreună cu primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Codru Pleşa, şi autorităţilor judeţului Suceava” a spus primarul comunei Ciocăneşti, Radu Ciocan, în deschiderea manifestărilor.

Satul Ciocăneşti, mai bine promovat prin ruta satelor cu arhitectură tradiţională

Pentru manifestările din perioada Postului Mare, încondeietoarele muncesc toată iarna pentru a realiza cele mai frumoase  „bijuterii” pe care să le arate publicului în expoziţii sau să le vândă, oul încondeiat fiind şi o sursă de câştig. Munca încondeietoarelor a fost apreciată şi de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Neculai Barbă.

„Astăzi, specialişti din ţară au văzut şi au vorbit despre ceea ce se întâmplă la Ciocăneşti, despre ceea ce se întâmplă în Bucovina. Este un lucru extraordinar, şi asta arată că bucuria de a avea astfel de întâlniri este un act deosebit. Implicarea administraţiei  din Ciocăneşti a făcut ca acest eveniment important să devină realitate alături de celelalte evenimente, unul dintre ele fiind Festivalul Păstrăvului. Aceste evenimente şi grija pentru patrimoniul cultural şi material fac ca acest sat, Ciocăneşti, să îşi respecte denumirea de sat muzeu. La  Bucureşti avem Muzeul Satului. Noi, aici, în Bucovina, avem  sat muzeu. Şi atunci grija administraţiei locale şi judeţene este să păstreze obiectele, să păstreze tot ce are un muzeu, iar acest sat-muzeu trebuie şi mai bine promovat, şi mai bine pus în valoare. Un semn că lucrul acesta se întâmplă este şi faptul că Ciocăneştiul a fost inclus prin finanţare PNRR în ruta satelor cu arhitectură tradiţională, ceea ce va însemna un sprijin financiar important. Specialiştii ştiu ce este de făcut, dumneavoastră simţiţi ceea ce este de făcut, dar toată lumea a făcut trimitere la bani. Prin acest proiect, Ciocăneştiul obţine atât promovare, cât şi restaurarea a opt gospodării tradiţionale.

Îi întrebam pe meşteri cine îi mai ajută şi îmi spuneau că soţul sau soţia. Dar este esenţial – şi să fim sinceri, tineretul a cam plecat – judeţul Suceava având între 150.000 – 200.000 de oameni plecaţi în afara graniţelor, ca pe lângă soţ sau soţie să avem şi copii aici, care să înveţe şi să ducă mai departe aceste obiceiuri. Noi, astăzi, aici, prin acest festival care se desfăşoară fără restricţii, dăm un semn de revenire la normalitate,  înseamnă continuitate, înseamnă tradiţii. Prin programul «Paştele în Bucovina» noi ne-am pregătit să facem tot ceea ce făceam şi înainte pentru că dorim să păstrăm tradiţiile.  Tradiţiile au mers mai departe fie că au fost pandemii, război” a precizat vicepreşedintele Neculai Barbă.

Concursuri de încondeiat ouă destinate elevilor şi studenţilor

În afara tradiţionalelor concursuri de încondeiat ouă, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate a inclus un târg de ouă încondeiate şi unul al meşterilor populari, o expoziţie de pictură, o serie de activităţi cu caracter informativ, precum şi spectacole ce promovează folclorul specific.

În timp ce la Casa de Cultură „Florin Gheucă” s-a desfăşurat prima parte a Seminarului naţional „Patrimoniul vernacular – Sursă de creştere a potenţialului turistic”, la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti s-a desfăşurat cea de-a opta ediţie a concursului interjudeţean „Tradiţie – valoare sacră”, care a reunit copii de la 13 şcoli gimnaziale şi cluburi ale copiilor din judeţele Botoşani, Braşov, Galaţi, Neamţ şi Suceava, pasionaţi de încondeiatul ouălor şi de tradiţiile populare româneşti. Tema din acest an a concursului a fost „Pace, solidaritate, credinţă”, iar, la final, un juriu format din specialişti, printre care s-au numărat prof. Loredana Mihaela Ceică, inspector şcolar de arte în cadrul IŞJ Suceava, Gabriela Teişanu, consultant artistic pentru artă populară la Centrul Cultural „Bucovina”, lect. univ. dr. Bogdan Nicolau – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a acordat 15 premii I, 20 de premii II şi 27 de premii III.

Tot la Ciocăneşti s-au desfăşurat şi concursul de încondeiere a ouălor dedicat elevilor de liceu şi şcoală profesională, „Dr. Anton Setnic”, ediţia a V-a, competiţie la care au participat încondeietori din judeţele Suceava, Neamţ şi Braşov. La finalul competiţiei, după două ore de muncă, juriul a decis să acorde 5 premii I, 3 premii II, 3 premii III şi 3 menţiuni.

Concursul de încondeiere a ouălor dedicat studenţilor, „Înv. Novac Norbert”, ediţia a IV-a, a reunit concurenţi din judeţele Suceava şi Neamţ, acordându-se un premiu I şi un premiu II.

O altă expoziţie-concurs care a atras numerosul public prezent sâmbătă la Ciocăneşti a fost „Coşul pascal”. 22 de gospodine au prezentat coşul pe care femeile din Bucovina în noaptea de Înviere îl duc la biserică pentru a fi sfinţit. Alături de produsele specifice cum ar fi cozonacul, pasca, cârnaţul de casă, şunca, hreanul, untul, din coşul pascal nu au lipsit cele mai frumoase ouă încondeiate, oul fiind văzut ca un simbol primordial, fiind considerat, potrivit tradiţiei,  sămânţa vieţii.

Specifică la coşul pascal al Ciocăneştiului este prezenţa păstrăvului. Fie că a fost făcut din aluat sau a fost păstrăv afumat, acest peşte a „tronat” în multe din coşurile expuse.  Aşa cum am aflat de la gospodine, păstrăvul şi apa curată în care trăieşte acest peşte sunt simboluri ale curăţeniei sufleteşti a existenţei noastre. Mai mult decât atât,  pentru comuna Ciocăneşti, păstrăvul, alături de ouă şi ornamentele costumului popular este element  definitoriu de care s-au legat mai multe evenimente culturale.

Şase dintre coşuri au fost răsplătite de juriu cu premiul I, şase cu premiul doi, şapte cu premiul trei, iar pentru trei coşuri au fost acordate menţiuni.

Patrimoniul Ciocăneştiului, prezentat în expoziţia „Dumnezeu, om, natură”

Expoziţiile de pictură sunt nelipsite din programul celor două mari manifestări culturale pe care le găzduieşte comuna Ciocăneşti în timpul anului, pe simezele Casei de Cultură fiind expuse de-a lungul anilor lucrări ale artiştilor plastici şi graficienilor consacraţi din întreaga ţară. Anul acesta, în cadrul expoziţiei „Dumnezeu, om, natură”, Georgiana Şcheul, o tânără pictoriţă din Ciocăneşti, absolventă de studii superioare, a prezentat mai multe tablouri care fac referire şi la patrimoniul Ciocăneştiului.

„Am căutat legături între patrimoniul vernacular şi pictură şi am constatat că în spatele patrimoniului vernacular se află întrebările: Ce protejăm? Ce dorim să protejăm? şi Cum protejăm? Astfel am ajuns la semnificaţia cuvântului tradiţie. Tradiţia este o continuă transmitere de valori culturale. În cazul meu, transmiterea valorilor culturale se face prin imagine, prin pictură. Am ales această temă deoarece cred că se îmbină foarte frumos, ca o concluzie a etnografului Valeriu Capcelea care definea armonia satului în trei rapoarte: armonia dintre  om şi Dumnezeu, armonia dintre om şi om şi armonia dintre om şi natură. Pictând corul religios bisericesc din satul Botoş mi-am răspuns la întrebarea: Unde este Dumnezeu? Dumnezeu este acolo unde este primit, iar prin acest tablou am susţinut raportul de armonie dintre om şi Dumnezeu.

Prin realizarea acestor tablouri s-au evidenţiat oameni ale căror îndeletniciri identitare sunt unele mai frumoase decât altele, care susţin raportul de armonie dintre om şi om. Acest proiect vizual şi-a propus abordarea diferitelor trasee plastice cum ar fi peisajul, compoziţia, statică sau dinamică, prin care oamenii tind să mediteze, iar prin această armonie să devină şi să asceadă  spre a deveni lumină” a caracterizat Georgiana Şcheul lucrările expuse.

La Ciocăneşti este promovată educaţia valorilor naţionale identitare

Prin perseverenţă şi realizările din ultimii ani, organizatorii au reuşit să atragă aprecierea unanimă pentru ca satul românesc să fie recunoscut pentru valorile şi tradiţiile sale, valori care trebuie păstrate şi transmise mai departe, aşa cum au îndemnat toţi cei prezenţi.

 „Prima dată am venit la Ciocăneşti când domnul primar Tomoioagă era în funcţie şi mă bucur să fiu aici şi astăzi. Mă gândeam că timpul are o calitate care cred că nici lui nu îi place. Sau poate două. O dată, trece, şi să fim convinşi de lucru acesta, şi a doua, este ireversibil. Momentul  acesta pe care îl petrecem cu toţii astăzi aici nu se va mai repeta niciodată.  O să spuneţi că ne vom revedea anul viitor la  a XVIII-a ediţie a festivalului. Este adevărat, dar vor fi alte experienţe, alte trăiri, alte ouă, alte persoane; sau poate aceleaşi.

Venind aici, promovăm o educaţie mai veche şi mai nouă deopotrivă, această educaţie a valorilor naţionale identitare  pe care avem datoria de a le duce, a le transmite mai departe. Neam, credinţă, patrie, valori pe care părinţii noştri, înaintaşii noştri nu le-ar fi vândut şi nu le-ar fi negociat niciodată, cum, din păcate, poate se întâmplă astăzi.

Trăim într-o lume în care asistăm la o invazie a nonvalorilor, o lume pe dos. Dacă vom accepta această invazie a nonvalorilor, dacă nu vom fi în stare să ne păstrăm tradiţiile şi patrimoniul, se pot  produce dezechilibre majore. Dacă vom accepta să se lovească în şcoală şi în biserică, instituţiile care stau la baza devenirii acestui popor, noi înşine, cu bună ştiinţă, vom săpa la temelia acestui neam şi ne vom dezice, într-un fel sau altul, conştient sau mai puţin  conştient, de părinţii noştri şi de educaţia pe care ne-au dat-o. Sunt valori testamentare la care ar trebui să medităm mai profund” a precizat lector univ. Bogdan Nicolau de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

O îmbinare armonioasă  între ouă încondeiate şi folclor

De meşteşugul ouălor încondeiate s-au putut bucura atât turiştii care pot cumpăra aceste ouă, cât şi îndrăgostiţii şi căutătorii de tradiţii şi port popular autentic bucovinean. Programul manifestărilor a inclus, pe lângă concursul de ouă încondeiate,  expoziţii cu specific artizanal şi culinar şi spectacole de muzică religioasă şi pricesne şi de muzică populară bucovineană, oferite de corul „Ecou dornean”, de solistele Ana Maria Chiloti şi Viorica Macovei

Duminică, 10 aprilie, deşi la Ciocăneşti a plouat, după săvârşirea Sfintei Liturghii, un număr mare de turişti a vizitat Târgul de ouă încondeiate şi Târgul meşterilor populari de pe Platoul „Ştefan cel Mare” şi au asistat la un program de cântece patriotice şi religioase oferit de David şi Miruna Ţăran, Iustina Cenuşă, Cristian Pomohaci, Pamfil Roată.

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la  Ciocăneşti este o îmbinare armonioasă  între concursul de încondeiat ouă,  expoziţiile gastronomice şi folclor, şi  a deschis seria de manifestări desfăşurate  în cadrul proiectului „Paştele  în Bucovina”.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI