O amiază culturală bucovineană la Iaşi, cu invitaţi din Rădăuţi

Cea de a XCVI-a „Amiază culturală bucovineană”, desfăşurată în 29 august 2021, în amenajarea exterioară a Muzeului Municipal Iaşi, a început prin comemorarea personalităţii celui ce a fost primul preşedinte al filialei ieşene a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina – prof.univ. dr. Ion Popescu-Sireteanu. În partea a doua a întrunirii, conform programului transmis invitaţilor de preşedintele filialei ieşene, dr. Vasile Diacon, a fost lansată cartea Străinul de la gara mică, autoarea Mălina Aniţoaei fiind prezentă şi în calitate de secretar-general al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. De la Rădăuţi au mai participat: Mihai Boiciuc, documentaristul Societăţii, şi profesorul Ion Creţu pentru a prezenta o medalie aniversară la 150 de ani de la Serbarea de la Putna. Lucrările manifestării au fost onorate de prezenţa a peste 30 de membri, printre invitaţi fiind criticul şi istoricul literar – prof. univ. dr. Nicolae Creţu, scriitorul Liviu Apetroaie, prof. univ. dr. şi poetă Aurora Ciucă, scriitoarea Valentina Lateş, preşedinta filialei de la Bacău – Elena Bostan, scriitoarea Doina Toma de la Asociaţia literară „Păstorel”, Ioan Leiba de la „Uniunea ucrainenilor” din Iaşi, Corina Matei-Gherman – poetă, de la conducerea Filialei Nord-Est a Ligii Scriitorilor, scriitorul Mircea Ţâmpău, arhiviştii Arcadie Bodale şi Vasile Pop.

Într-o evocare caldă, Vasile Diacon l-a numit pe regretatul Ion Popescu-Sireteanu – fost profesor la Facultatea de Filologie a Univ. Al. I. Cuza din Iaşi -, un specialist de marcă în lingvistica românească şi un om de mare caracter suferind de „bucovinism”, astfel încât vibra de emoţie pentru orice fapt asociat cu istoria, locurile şi oamenii ţinuturilor natale. A avut prilejul să se convingă personal de aceasta văzându-i bucuria sinceră când i-a mărturisit despre lucrările pe care le pregătea în memoria celebrului romanist Ştefan Cuciureanu: „Originar din Mănăstioara – Siret, judeţul Suceava, Ion Popescu-Sireteanu (1934-2021) a trăit simplu şi modest într-un apartament la etajul XII, în cartierul Podu Roş; după pensionare a plecat cu familia la Piteşti, unde s-a stins din viaţă la 87 de ani. Preocupările sale în domeniul lexicografiei au început cu teza de doctorat Termeni păstoreşti în limba română (1976) şi au continuat cu alte lucrări esenţiale: Limbă şi cultură populară (1983), Cuvinte româneşti fundamentale (1995), Memoriu limbii române (I-IV, 1997-2003). Participă şi la elaborarea monografiei Tezaurul toponimic al României. Moldova (I-II, 1991-1992; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Pe lângă activitatea jurnalistică la „Contemporanul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Revista română”, a publicat antologii vizând marile personalităţi ale culturii şi literaturii române, amintiri, cărţi pentru copii (Păcală şi ai săi, Iaşi, 1994; Poveşti şi povestiri, Iaşi, 1996), precum şi o admirabilă monografie, Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (în colaborare), Iaşi, 1994”.

Liviu Apetroaie îşi aminteşte emulaţia, dezbaterile aprinse şi spiritul fascinant al filologilor ieşeni din ultimul deceniu al secolului XX – Ilie Dan, Ion Popescu-Sireteanu, Vasile Adăscăliţei, Virgil Cuţitaru, pe care îi numeşte „garda activă a Facultăţii de Litere”: „Se făcea acolo cultură fără margini, „granzii” se provocau unii pe alţii, totul se prelungea până seara târziu când venea portarul să anunţe ora închiderii. Lui Ion Popescu-Sireteanu îi plăcea să vorbească şi avea ce spune, era generos şi binevoitor, se uita cu bucurie şi dragoste la cei din faţa lui”.

Nicolae Creţu observă că sunt puţini lingvişti specializaţi în lexicologie, iar „alături de Stelian Dumistrăcel, Ion Popescu-Sireteanu a fost unul dintre cei mai vizibili pasionaţi de această semantică în devenire a cuvintelor”. I-a făcut o impresie deosebită acest coleg de la Catedra de limba română pentru studenţi străini, prin temperamentul său rezervat şi extrem de modest, adoptând întotdeauna în dialog „o linie a calmului, a detensionării”.

Dna Ioana Irimia – preşedinta Societăţii „Plai Mioritic”- a văzut în profesor „omul care mai presus de toate iubea Bucovina: vorbea cu lacrimi în ochi despre Cernăuţi, ştia pe dinafară cartea lui Ion Nistor, Istoria Bucovinei, a scris mult despre locurile de baştină şi a participat din tot sufletul la acţiunile Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”.

Despre Mălina Aniţoaei, Vasile Diacon remarcă „un stil captivant şi insolit, iar lucrările publicate certifică din plin talentul aparte al autoarei: Şerpii surâd şi muşcă (1996), Bijuteriile mele din ceară (2002), Inocenţa în stare de sclavie (2015), Rădăuţi – centrul lumii (2016), Când tata avea tată (2018). Volumul antologic Străinul de la gara mică surprinde prin inefabilul textelor în care pulsează emoţia autentică, încât se poate vorbi de o poezie a prozei”.

Victor Iosif a vorbit despre cartea Mălinei Aniţoaei într-o notă de admiraţie pentru excelenţa discursului literar: „Mălina scrie pentru că are ceva de spus, şi când citeşti ce scrie ţi se pare uneori că ţi-a furat gândurile, dar apoi îţi dai seama că tu nu puteai să potriveşti cuvintele ca să dai glas la ceea ce simţi aşa cum o face ea, şi din onestitate măcar se cuvine să recunoşti asta şi te simţi onorat că te-a ales pentru confesiune. Şi încă ceva: îndată ce ai terminat de citit o povestire, îţi doreşti cu înfrigurare şi alte mărturii din agenda acestui excurs existenţial. Eşti prins în mrejele unor construcţii pasionale, ale unor situaţii limită care nasc întrebări şi primesc răspunsuri neconvenţionale. Asta înseamnă că interesul şi curiozitatea te motivează să începi următoarea lectură, fiindcă autoarea vine cu o intrigă nouă, localizând personaje în momente diferite, alternând trecutul cu prezentul şi păstrând tensiunea în fiecare povestire. Prin urmare, ceea ce face din această carte o revelaţie pentru oricare cititor este splendoarea cuvintelor şi spiritul viu care răzbate printre rânduri, tulburător şi fascinant”.

Amintind providenţiala întâlnire a românilor la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare, la Putna în 1871, profesorul Ion Creţu de la Rădăuţi a prezentat, odată cu medalia jubiliară la 150 de ani, o interesantă istorie a însemnelor aniversare iniţiate de personalităţi şi instituţii de-a lungul anilor. Piesa pe care a comandat-o este executată din cupru argintat la un atelier specializat din Viena, ca şi medalia emisă de „Junimea academică română”, în 1871.

Mihai Boiciuc a propus ca fotografiile de la întâlnirile culturale să-şi găsească locul într-o istorie mai largă a evenimentelor din toate filialele Societăţii pentru Cultură.

Pentru Mălina Aniţoaei, evenimentul lansării cărţii la Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iaşi are o semnificaţie specială, pentru că i-a dat prilejul să revină în postura de scriitor în locurile natale: „Fata de la ţară se întoarce la Iaşi cu o carte, după ce tot timpul am purtat în suflet lumea din care am venit. Mi-am asumat Bucovina, dar în radiografia interioară ceva mă mustra că n-am făcut nimic pentru satul meu. Acum sunt liniştită că am adus împreună Bucovina, Pietrăria şi pe mine însămi în această carte”.

Apreciază activitatea filialei ieşene ca una dintre cele mai rodnice şi îşi doreşte „să ţinem împreună candela aprinsă pentru viitorul Societăţii”. În acelaşi spirit de conlucrare se pronunţă preşedintele Vasile Diacon, care speră într-o colaborare cât mai bună cu noul comitet ales la Rădăuţi şi a anunţat, ca proiect, realizarea istoricului filialei ieşene a SCLRB.

Vizitând Muzeul Municipal „Regina Maria” administrat de dr. Aurica Ichim, recent renovat, înnobilat cu mobilier de epocă şi cu piese de colecţie, participanţii la reuniunea SCLRB au avut prilejul să vadă exponate inedite despre începuturile presei româneşti, cu explicaţiile avizate ale scriitorului şi muzeografului Liviu Apetroaie.

VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: