Alături de gazdele recentului eveniment de la Panaci, pensiunea Eco Hunea, care a preparat un delicios borş de bureţi cu smântână, scovergi cu ciuperci, plăcintă cu urdă dulce, sărmăluţe cu mămăliguţă, au fost prezenţi Păstrăvăria lui Andrei Chirilă – cu preparate delicioase din păstrăv, zacuscă din păstrăv, icre de păstrăv, rulade din păstrăv afumat, borş din păstrăv şi sturion, iar SC DanyLili a venit cu o gamă largă de brânzeturi, din care nu puteau să lipsească şvaiţerul „Călimani” împreună cu alte patru brânzeturi produse de familia Crucianu din Panaci sub brandul „Călimani” (caşcaval, caşcaval afumat, brânză frământată şi telemea), produse care au obţinut, în anul 2019, dreptul de utilizare a menţiunii de calitate „produs montan”, fiind primele produse montane atestate şi certificate la nivel judeţean. Liviu Bazarcă, împreună cu răzeşiţa de la Casa Răzeşului, le-a propus celor prezenţi o experienţă culinară inedită, cu cele mai delicioase preparate locale din carne de porc, oaie şi vită pentru oaspeţii de la EcoBrunch Ţara Dornelor, din care nu puteau lipsi balmoşul cu jumări făcut în faţa turiştilor la buturugă şi asortat cu lapte acru, tradiţionalele preparate făcute acasă, în stil tradiţional răzeşesc, din porc, pasăre, vită, oaie, vânat, dulceţuri, în special cea din ardei iute, care mergea foarte bine cu pastrame, dar şi dulceaţă de afine, căpşuni, merişoare, zmeură şi, în premieră, vinul „Sângele răzeşului”, un vin roşu fructat, din fetească neagră, căpşuni şi fragi. Cosmin Ţarcă, un talentat chef bucătar din vârful Rarăului şi producător local, a făcut, tot „live”, barabule ţărăneşti cu brânză (cartofi fierţi un pic, apoi prăjiţi în untură, după care se pune caş frământat cu sare şi se amestecă), servite cu cârnaţi de casă, slănină, ceapă, murături, dar şi siropuri, dulceţuri, afinată şi bere de casă.
În materie de desert au excelat doamna Carmen de la Casa Luş, din satul Coverca, cu o delicioasă prăjitură cu morcov, ciocolată de casă cu afine şi sărăţele, Maricica Cazimirciuc care a oferit o plăcintă cu mere făcută cu pricepere, Mihaela Anton şi Andreea Alupei, o tânără de 19 ani, studentă la la Facultatea de Sociologie din Cluj-Napoca şi care a făcut, împreună cu mama sa, produse 100% naturale, cum ar fi siropuri, dulceţuri şi băuturi „tari” din merişoare, afine, zmeură, dulceaţă de rubarbă şi magiun de prune fără zahăr. În materie de hidratare, Aqua Carpatica a oferit pe îndestulate cunoscuta apă îmbuteliată la Panaci, dar şi siropuri de brad şi zmeură preparate cu aceeaşi apă.
Cei care au ajuns la Panaci au putut pleca şi cu un suvenir gravat în lemn de tânărul Ştefan şi mama sa Ema Chiriluş de la LookArt – Studio Chiriluş cu un mic tablou realizat la atelierul de pictură, în cadrul căruia copii şi adulţi şi-au încercat talentul artistic pe o rondelă din lemn de mesteacăn sau cu trăistuţa lui Panac.
Un ajutor pentru un copil cu leucemie
De la prof. Mirela Verdeşescu, director coordonator al Şcolii Gimnaziale din Panaci activitatea a avut şi o componentă caritabilă, prin care se încearcă a se aduce o mică contribuţie financiară pentru tratamentul unui copil din localitate.
„Traista lui Panac este un proiect de antreprenoriat, îi învăţăm pe copiii noştri că, rămânând să locuiască aici, pot să vândă frumuseţea locului, să îşi câştige existenţa şi să nu plece în căutarea unui loc de muncă în altă parte.
Din banii pe care îi primim din vânzarea acestei trăistuţe ne cumpărăm diferite materiale şi susţinem cazuri sociale. Astăzi, cu banii strânşi, contribuim la tratamentul lui Iustinian, un băieţel din comunitatea noastră, în vârstă de 2 ani, bolnav de o formă mai rară de leucemie. În momentul de faţă este internat în Italia, unde i se face un tratament foarte costisitor. Dacă plecaţi cu un suvenir de la noi, probabil îi va fi mai bine lui Iustinian” a spus prof. Mirela Verdeşescu.
Ema Gavriluţă, studentă în anul II la Facultatea de Comunicare din Cluj-Napoca, ne-a spus că trăistuţele sunt făcute manual şi reproduc la scară mică o catrinţă tradiţională de Panaci, împodobită cu roşu de Panac şi negru. O trăistuţă conţine plante medicinale şi un borcănel cu dulceaţă de afine. Trăistuţa s-a vândut cu 50 de lei, iar împreună cu pachetul cu plante şi dulceaţa a costat 70 de lei.
„Eu zic că merită, nu numai pentru munca noastră depusă în realizare trăistuţei, culesul plantelor şi realizarea dulceţii de afine, dar mai ales pentru faptul că este o cauză nobilă, încercăm să salvăm viaţa unui copil” a precizat Ema Gavriluţă.
Comentarii