La Fălticeni înfloresc mugurii creaţiei

Ca bătrân ziarist profesionist şi frecvent cititor de presă, indiferent de profilul şi culoarea politică a publicaţiilor pe care le am în faţă, m-am oprit, în ultima vreme, mai mult asupra unor texte publicate de ziarul „Crai nou”, de care mă simt legat trup şi suflet. Am găsit multe texte care mi s-au părut de mare interes. Le-am pus deoparte pentru o lectură pe îndelete. Pe moment m-a atras articolul semnat de Lenuţa Rusu, pe care n-o cunosc personal, dar o citesc ori de câte ori o întâlnesc în paginile ziarului, ea fiind printre colaboratorii săi mai activi din această zonă a judeţului. Nu intru în conţinutul articolului. Dovedind că are ceva de spus în coloanele ziarului şi că e preocupată să fie pe fază, să se înscrie în actualitate, cum e normal să se întâmple într-un ziar care se respectă, autoarea ne-a dat un amănunt care merită să fie reţinut. Ea spunea, între altele, „cu mâna pe inimă”, că e „Lenuţa, fiica părinţilor Elena şi Constantin Rusu din Vadu Moldovei, Suceava”. A făcut această precizare după ce, cu câteva săptămâni în urmă, în interesantul articol „Despre numele românilor”, s-a referit, în mod firesc, şi la numele său.

Citind aceste rânduri, vă veţi întreba, desigur, de ce am considerat semnificativă tocmai această frază. Vă spun, tot „cu mâna pe inimă”. Am simţit marea bucurie să constat şi în faţa textului menţionat că la Fălticeni şi în jurul său e o adevărată explozie a gândirii creatoare, că mugurii ei înfloresc an de an, la fel ca şi pomii fructiferi din zonă, care îi dau o imagine de grădină fără margini.

M-am decis să scriu aceste modeste rânduri cu gândul la ce-a oferit ţării, de-a lungul anilor, oraşul Fălticeni, dar şi din alt motiv temeinic. Pe la începutul deceniului 1981-1990, răspundeam, din partea redacţiei ziarului „Zori noi” din Suceava, în calitate de membru al colegiului acestei redacţii, de subredacţia din Fălticeni. Cum era şi firesc, doream să am în componenţa ei oameni care să fie informaţi permanent cu actualităţile din localitate şi din zonă şi să scrie bine, mai ales corect, despre ele. Din păcate, după consultări cu persoane cunoscute din autorităţile locale, din domeniul administraţiei de stat sau din instituţiile social-culturale, am primit cu greu doar câteva nume. Le-am notat şi-apoi am încercat să le cunosc şi să le activez. Spre bucuria mea, unele persoane s-au afirmat repede prin câteva corespondenţe interesante şi frumos scrise, transmise telefonic sau prin poştă. Atunci nu era tehnica de acum pentru o comunicare operativă. Alţi membri ai subredacţiei n-au avut nimic de spus. Au rămas doar pe hârtie!

Din surse demne de încredere, care mi-au confirmat că n-aveau niciun fel de relaţii sau influenţe politice care să determine propunerea unor persoane care să intre în rândul purtătorilor de cuvânt ai oraşului, am aflat totuşi, mai târziu, că la Fălticeni erau şi atunci mulţi creatori cu preocupări diverse, dispuşi să se facă apreciaţi şi cunoscuţi prin talentul lor în domeniile literar-artistice, dar ori nu erau cunoscuţi, ceea ce e surprinzător, ori autorităţile se fereau să-i pună în evidenţă, din inexplicabile motive, ceea ce, după părerea mea, e criticabil.

După un timp, mai ales în anii care au urmat revoluţiei din decembrie din 1989, n-am mai aflat niciun fel de veşti de la această subredacţie, cotată cândva printre cele mai active, datorită câtorva oameni cu iniţiativă şi pasionaţi ai scrisului. Dar, spre surprinderea mea, nici despre membrii ei! Ceva mai târziu au apărut în spaţiul public nume altădată anonime, necunoscute autorităţilor locale. Era limpede. Aveau ceva de spus prin scris, prin arta plastică sau prin instantanee fotografice. A confirmat mai târziu publicaţia „Opinia fălticeneană”, iniţiată şi editată de câţiva sufletişti din localitate, dar şi ziarul „Crai nou”, în care au început să apară tot mai des creaţii ale fălticenenilor sau veşti despre preocupările lor. Era aceasta încă o dovadă a efervescenţei creatoare din oraşul în care pe vremuri nu se întâmpla nimic, dar se scriau multe texte interesante. M-am bucurat mult că realitatea acelor vremuri infirma motivele care se invocau la formarea subredacţiei din Fălticeni a ziarului „Zori noi”. Bucuria e şi mai mare în zilele noastre, când constat că la Fălticeni se afirmă multe persoane prin ceea ce creează şi că eforturile lor sunt făcute cunoscute publicului prin diverse mijloace, inclusiv prin presa scrisă, atât de către autori, cât şi de către admiratorii lor. Avem deci tot mai multe dovezi că la Fălticeni potenţialul creator al oamenilor săi de cultură e în continuă înflorire, chiar dacă cel economic s-a redus substanţial. Oraşul are motive să se mândrească. Are oameni care gândesc, creează, ajută pe cei interesaţi să înţeleagă mai bine realităţile cotidiene.

Având încă din tinereţe legături cu Oraşul florilor, dar şi cu poetul Nicolae Labiş, care vorbea frumos despre mediul în care s-a format şi a crescut, anticipez cu încredere că cei mai activi dintre creatorii de astăzi sunt candidaţi serioşi pentru a ocupa locuri în cuprinzătoarea „Galerie a oamenilor de seamă”. Nu dau nume, pentru a nu fi acuzat de subiectivism. Ele sunt atât persoane cu mai multă experienţă de viaţă, cât şi tineri cu reale perspective. Fiecare se recomandă prin talentul său şi prin ceea ce face. Eu le urez tuturor sănătate şi multă inspiraţie!

C.CLEMENT,
membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: