Tragediile cooperativizării în Bucovina

Cum a fost ucis un ţăran pentru două mănunchiuri de ovăz

Cooperativizarea în judeţul Suceava, precum şi în restul ţării, nu a fost lipsită de reprimarea drastică a autorităţilor împotriva ţăranilor care nu erau de acord cu iniţiativa comuniştilor. Dacă cei de la munte au scăpat mai uşor, ţăranii din nordul Sucevei, din apropierea oraşelor Rădăuţi şi Siret, au avut mult de pătimit în urma cooperativizării.

Calvarul prin care au trecut ţăranii în timpul cooperativizării este povestit de Emil Ianuş şi Ion Prelipcean în lucrarea lor „Anul 1949 în judeţul Suceava – arestări, asasinate, deportări”. Aceştia relatează mai multe evenimente dramatice ce s-au derulat în judeţul Suceava, în localităţile Calafindeşti, Frătăuţii Noi sau Bălăceana. „Nicio gospodărie agricolă nu va putea treiera fără prezentarea carnetului de cote, iar morile nu vor măcina cerealele producătorilor decât pe bază de adeverinţă de predare a acestora”, răsuna decretul 306 din legiuirea cotelor din vara anului 1948. Acest ofis a iscat o mare supărare printre ţăranii bucovineni. Cei din comuna Rogojeşti, în prezent aşezare din judeţul Botoşani, comună situată foarte aproape de graniţa cu Uniunea Sovietică, au fost primii care au trecut prin calvarul cooperativizării. Pe data de 31 iulie 1949, plutonierul Vârgolici a fost bătut de ţăranii din partea locului. Peste câteva ore, groaza a pus stăpânire pe localitate după ce Brigada Mobilă a Securităţii, îmbarcată în două camioane, a apărut în zonă. În noaptea de 6 spre 7 august 1949, au fost arestaţi Dumitru Boris, Vasile Ciripaniuc, Elena Caiciuc, Vasile Cozlac, Olimpia Ioaniciuc, Gheorghe Maidaniuc şi Ştefan Siminiciuc. „După ce Securitatea din Suceava i-a schingiuit, au fost pedepsiţi, printr-o judecată regizată, ca «agitatori». Aici, sutele de ţărani au scandat entuziasmaţi: «Jos cu bolşevicii. Nu avem nevoie de stăpânire comunistă»”.

Gheorghiu Dej, în faţa valului de revolte ţărăneşti, pe 22 august avertiza că guvernarea democratică populară „va strivi fără menajamente orice tentativă de grupare sau de rezistenţă faţă de politica economică şi socială luată de partid şi guvern” a relatat coautorul Emil Ianuş.

Primitivismul comunist şi-a făcut cunoscută „oferta economică” şi în comuna Calafindeşti, aflată între oraşele Suceava şi Rădăuţi. În seara zilei de 5 august 1949, Amfilochie Diaconescu, un bărbat din localitate, părinte a doi copii, revine acasă de la coasă, apucând să ia cu el în atelaj două braţe de ovăz pentru a avea nutreţ la vite. Câţiva vecini „binevoitori” l-au denunţat urgent, iar în scurtă vreme a fost întemniţat. Supăraţi, a doua zi, peste 200 de săteni din Calafindeşti s-au adunat în faţa postului de miliţie, revendicând punerea în libertate a lui Amfilochie Diaconescu, aceştia apreciind că nimeni nu merită să fie închis pentru un braţ de ovăz. Cum cablurile telefonice de la primărie şi miliţie au fost tăiate, moaşa comunală a fost cea care a alertat oficialităţile comuniste judeţene despre cele petrecute în Calafindeşti. Astfel, două camioane pline cu miliţieni şi-au făcut apariţia în localitate, pentru a disciplina masele revoltate. Cum ţăranii nu voiau să revină la casele lor, miliţienii au deschis focul, ucigându-l instant pe Vasile Caciur. Chiar dacă sătenii s-au timorat şi au început să părăsească poziţiile, dezlănţuirea cartuşelor s-a năpustit asupra lor, mai mulţi răsculaţi fiind doborâţi. Numărul celor ucişi nu se cunoaşte precis, ci doar faptul că morţii au fost „confiscaţi” de miliţie din mijlocul familiilor îndoliate şi înhumaţi într-un loc secret. Familiile lor au fost arestate şi deportate în Dobrogea, chiar în seara zilei de 6 august 1949.

Frătăuţii Noi, un sat din nordul Sucevei, a fost şi el decorul unor scene inimaginabile pentru tinerii de astăzi. Ţăranii s-au răsculat pentru că erau obligaţi să predea grâul la arie şi nu aveau hrană pentru copii. În faţa administraţiei comunale s-au adunat aproximativ 1.000 de persoane care doreau să li se aprobe treieratul grâului ca până atunci. Grabnic s-au dezlănţuit animozităţi şi secretarul comitetului de partid, Ştefan Şotnar, a fost bătut. Ca şi în celelalte situaţii, două vehicule cu miliţieni, conduşi cu locotenentul de securitate Karl Segal, au descins în Frătăuţii Noi. „Karl Segal, care avea instalată pe maşină o mitralieră de război, i-a avertizat să se risipească, spunându-le că „ieri la Calafindeşti am mai împuşcat vreo şapte. Pentru că răsculaţii staţionau, Karl Segal a deschis foc automat asupra lor secerându-i instantaneu pe Ion Davideanu şi Ion Andrişan, de câte 20 ani fiecare, şi pe Ilarion Irimescu-Cuciureanu; Vasile Isopescu, de 18 ani, a suferit răni grave şi a decedat la spitalul din Rădăuţi”, aşa descrie Ion Prelipcean tabloul înfricoşător produs la Frătăuţii Noi. Familiile celor ucişi au fost ridicate şi surghiunite în Dobrogea. Primarul din Frătăuţii Noi a scornit o listă cu cei socotiţi primejdioşi pentru „liniştea” comunei, „catagrafie” care a încăput pe mâna securităţii. După o săptămână, nu mai puţin de 20 de ţărani au fost arestaţi de securitate, unde au fost cercetaţi sub tortură de torţionarii Karl Segal, Cantor, Frenchel Dobrotă şi Mihai Rusu, fiind acuzaţi de incitare la răscoală.

Comuna Bălăceana a trecut şi ea prin primitivismul bolşevismului. La data de 7 august 1949, Ioan Doboş, un sătean ce respingea metoda de colectare a grâului la arie, a plătit cu viaţa, iar familia lui a fost arestată şi deportată în Dobrogea. În acelaşi timp, mai mulţi localnici au fost şi ei răniţi prin împuşcare, pentru că au fost tentaţi să-şi ajute consăteanul. Răscoale prilejuite de cooperativizare au izbucnit şi în alte localităţi din judeţul Suceava, însă nu peste tot au existat tablouri sângeroase.

LUCIAN DIMITRIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: