> Deoarece hărţile cu reţelele subterane de utilităţi sunt vraişte, „fiecare făcând cum l-a tăiat capul”, pe străzile municipiului se fac amănunţite lucrări de identificare cadastrală > Primăria scoate la licitaţiei serviciul de „canalizaţiei subterană”, o primă încercare de „îngropare” a cablurilor suspendate fiind cea din 2012, când ADR a respins amenajarea respectivelor canale în cadrul proiectului POR de reabilitare a iluminatului public > „Canalizaţia subterană” are la bază modelul din Oradea, operatorii reţelelor de telefonie, televiziune şi de internet trebuind să plătească concesionarului noului serviciu o taxă anuală al cărei nivel urmează a fi stabilit
Cel târziu în luna iulie, în Consiliul Local Suceava va fi aprobat caietul de sarcini pentru organizarea licitaţiei de atribuire a serviciului de „îngropare a cablurilor” aeriene din Suceava. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că în această perioadă sunt în derulare intervenţii de identificare cadastrală pe 33 de străzi. Acestea au ca scop stabilirea traseului viitoarelor canale pentru cabluri, astfel încât să poată fi evitate incidentele în care afectate sunt alte reţele subterane, precum cele de alimentare cu apă, cu energie electrică sau cu gaze naturale.
„Trebuie să facem această identificare, în urma constatărilor serviciilor de specialitate. Este destul de greu de stabilit pe unde ar trebui un cablu îngropat, deoarece reţelele edilitare nu sunt reactualizate. În anii 90, până în 2005, fiecare a făcut cum l-a tăiat capul, iar acum nu ştim pe unde trec reţelele” a precizat edilul-şef.
Serviciul de „canalizaţie subterană” a cablurilor are la bază modelul din Oradea, municipiu care a aplicat deja un sistem de îngropare a reţelelor aeriene de telefonie, televiziune şi de internet de pe stâlpi, cât şi a celor „pozate” pe zidurile imobilelor. În acest scop, municipiul Suceava va pune la dispoziţie terenurile aparţinând domeniul public, viitorul concesionar urmând să acopere, cu surse financiare proprii, cheltuielile de proiectare, realizare şi executare propriu-zisă a obiectivului în cauză. Totodată, firma concesionară se obligă să asigure accesul nediscriminatoriu la sistemul de „îngropare a cablurilor”, însă, în schimbul acestuia, îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă.
„Proiectul de punere a cablurilor în canale subterane este important atât din punct de vedere al aspectelor estetice, cât şi al disconfortului pe care îl creează în oraş” a subliniat Ion Lungu.
Materializarea proiectului presupune mai multe faze, începând cu studiul topografic, realizarea proiectului tehnic, asigurarea asistenţei tehnice şi realizarea efectivă a investiţiei. După organizarea licitaţiei şi atribuirea serviciului, investiţia ar putea fi concretizată în maxim 2 ani. Potrivit informaţiilor de până acum, contractul de concesiune va fi parafat pentru o perioadă de 10 ani, iar redevenţa percepută de autorităţi se va ridica la 15%.
O primă tentativă de „îngropare” a cablurilor suspendate a avut loc în anul 2012, când, prin finanţare POR 2007-2013, au fost înlocuiţi stâlpii din sistemul de iluminat public şi s-a reparat infrastructura de pe magistrala rutieră principală a urbei. La acea dată, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est nu a aprobat amenajarea de canale pentru cabluri, din cauză că lucrările diminuau valoarea proiectului principal. De cealaltă parte, societăţile de operare prin cablu nu au răspuns chemării autorităţilor de a intra într-un parteneriat. De remarcat este că, în februarie 2010, şeful executivului sucevean retrăgea de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului local proiectul de hotărâre privind aprobarea extinderii prin licitaţie publică a reţelei de fibră optică pe stâlpii de iluminat public. Cererea aparţinea unui cunoscut operator în domeniu, iar Ion Lungu îşi motiva atitudinea prin aceea că, după promovarea proiectului local, la nivel naţional intrau în vigoare reglementări care interziceau pozarea aeriană a reţelelor de servicii de telecomunicaţii prin cablu.
Comentarii