„La împlinirea a 625 de ani de la recunoaşterea canonică a Mitropoliei Moldovei, nu aniversăm doar existenţa unei instituţii ecleziale, ci şi continuitatea unei civilizaţii în care credinţa a dat sens istoriei, cultura a păstrat memoria, iar arta a făcut vizibilă frumuseţea adevărului. În cadrul Mitropoliei Moldovei s-au întâlnit domni şi ierarhi, monahi şi cărturari, iconari şi meşteri, rugăciunea şi creaţia, tradiţia şi înnoirea. Din această întâlnire s-a născut una dintre cele mai durabile expresii ale identităţii româneşti. Poate că aceasta este cea mai importantă lecţie a celor şase veacuri şi un sfert de existenţă: marile instituţii nu sunt cele care domină timpul, ci cele care îl transfigurează. Iar Mitropolia Moldovei a transfigurat timpul prin credinţă, credinţa, prin cultură, cultura, prin frumuseţe şi frumuseţea, prin slujirea lui Dumnezeu şi a oamenilor.” a transmis întâistătătorul Bisericii de pe aceste meleaguri şi urmaş pe tronul arhieresc al primilor ierarhi moldoveni.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în perioada 2-4 iulie 2026 s-a desfăşurat la Suceava Simpozionul Naţional „Mitropolia Moldovei. 625 de ani: istorie, credinţă, artă şi cultură”.
Manifestarea cultural-academică a fost organizată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, în colaborare cu Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Universitatea de Stat din Chişinău, fiind dedicată împlinirii a 625 de ani de la recunoaşterea canonică a Mitropoliei Moldovei.
Evenimentul s-a reunit la Mănăstirea Mirăuţi clerici, monahi şi monahii, cadre didactice universitare, cercetători, istorici, teologi şi oameni de cultură, care au adus în atenţie rolul Mitropoliei Moldovei în păstrarea dreptei credinţe, în dezvoltarea vieţii liturgice şi culturale, precum şi în consolidarea identităţii spirituale a poporului român.
Lucrările simpozionului au debutat vineri, 3 iulie 2026, la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Mirăuţi, prima Catedrală Mitropolitană a Moldovei, cu slujba de pomenire a Mitropoliţilor Moldovei, sub protia arhim. Serafim Grigoraş, stareţ al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” şi exarh de zonă.
A urmat sesiunea inaugurală, moderată de pr. Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural, în cadrul căreia arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească, a transmis mesajul Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Alături de cuvântul de binecuvântare sub ocrotirea sfinţilor care au luminat pământul Moldovei şi de mulţumirile aduse tuturor conferenţiarilor, cercetătorilor şi oaspeţilor care, prin rigoarea ştiinţifică şi prin trăirea lor, dau valoare acestui simpozion, Părintele Arhiepiscop a formulat şi zece sfaturi, sub forma unui Decalog, pentru cei 625 de ani de continuitate, ultimul îndemn făcând referire la momentul aniversar care a stat la baza organizării acestui simpozion: „Transmiteţi mai departe ceea ce aţi primit, întrucât aceasta este adevărata măsură a celor şase sute douăzeci şi cinci de ani: nu cât s-a păstrat, ci cât se va dărui generaţiilor care vin.”
Pornind de la locul ales pentru începerea lucrărilor, Mănăstirea Mirăuţi, prima Catedrală Mitropolitană a Moldovei şi „unul dintre martorii privilegiaţi ai procesului prin care Biserica din Moldova şi-a dobândit deplina aşezare canonică în comuniunea Ortodoxiei Universale”, în care „au fost rostite rugăciuni care au însoţit marile evenimente ale ţării”, părintele consilier Constantin-Ciprian Blaga a vorbit despre legătura strânsă între cultură, credinţă şi istoie, care a făcut posibilă dobândirea autocefaliei Bisericii din Moldova. De asemenea, a evidenţiat importanţa evenimentului aniversar, amintind preocuparea constantă a Înaltpreasfinţitului Calinic de a (re)aduce în lumină importantele realizări din perioada de început a statului medieval moldovenesc şi a Bisericii sale autocefale. „Programul pe care îl vom parcurge în continuare reflectă preocuparea Părintelui nostru Arhiepiscop de a trata cu maximă responsabilitate personalităţile şi evenimentele marcante din istoria poporului român. Ca atare, comunicările reunesc istorici, teologi şi cercetători aparţinând unor prestigioase instituţii universitare din România şi din Republica Moldova, fiecare dintre aceştia urmând să lumineze, potrivit competenţei proprii, istoria Mitropoliei Moldovei şi contextul în care aceasta şi-a desfăşurat activitatea în cei 625 de ani de la recunoaşterea ei de către Patriarhia Ecumenică. În mod firesc, deschiderea oficială a lucrărilor acestei reuniuni academice nu putea aparţine decât celui sub a cărui purtare de grijă această aniversare a fost gândită şi organizată. În ultimii ani, prin numeroase iniţiative editoriale, conferinţe, simpozioane şi proiecte de valorificare a patrimoniului bisericesc, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi-a asumat o misiune importantă: aceea de a readuce în atenţia societăţii contemporane marile repere ale istoriei şi spiritualităţii Moldovei.”
Printre temele comunicărilor cuprinse în sesiunea inaugurală, susţinute de invitaţi din mediul universitar şi academic, s-au numărat „100 de ani de învăţământ teologic superior în Basarabia”, prezentată de prof. univ. dr. Igor Şarov, prorector al Universităţii de Stat din Moldova, şi „Diplomaţie şi spiritualitate creştină în spaţiul românesc”, prezentată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, de la Universitatea din Bucureşti. De asemenea, prof. univ. dr. George Enache, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, a prezentat contextul geopolitic al Mării Negre din secolele XIII-XIV în legătură cu martiriul Sfântului Ioan cel Nou. Între cei care au mai luat cuvântul s-a numărat prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.
Un moment deosebit l-a constituit prezentarea a două volume recent apărute la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, dedicate patrimoniului eclezial şi istoriei bisericeşti locale. Pr. Ştefănel-Stelian Ciurciun, director al Departamentului Editură şi Tipografie, a vorbit despre lucrarea „Veşnicii din ara Muşatinilor – ctitorite în lemn, piatră şi culoare”, album care în 500 de pagini prezintă şi mănăstiri restaurate şi redate în totalitate menirii lor, multe dintre acestea fiind închise în perioada austriacă. Din fericire, majoritatea aşezămintelor monahale au fost redeschise după venirea pe scaunul arhiepiscopal a Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic. Dincolo de valoarea sa artistică şi culturală, esenţa volumului este de a ilustra legătura profundă a ctitorilor cu veşnicia şi cu Dumnezeu, servind drept o punte între generaţii.
Volumul „Radiografia unei rectitoriri postdecembriste: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor (1990-2020)” a fost prezentat de chiar autorul său, arhim. Haralambie anef, stareţul Mănăstirii Mirăuţi. Lansată cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la reînfiinţarea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, cartea reprezintă o datorie de conştiinţă şi un act de recunoştinţă faţă de eforturile clerului şi monahismului, consemnarea scrisă a acestor realizări fiind esenţială pentru a asigura păstrarea identităţii şi memoriei spirituale a eparhiei.
A urmat sesiunea de comunicări dedicate începuturilor Mitropoliei Moldovei, artei sacre, patrimoniului bisericesc şi personalităţilor care au marcat istoria eclezială a Moldovei. În cadrul sesiunii moderate de stavrofora MariaMagdalena Gherghina, stareţa Mănăstirii Dragomirna, au fost prezentate teme precum Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie de la Mănăstirea Curchi, aspectele eshatologice din pictura murală moldovenească a secolelor XV-XVI, Portretele votive ale mitropoliţilor Moldovei din secolele XVI-XVII, contextul internaţional al întemeierii Mitropoliei Moldovei şi incursiunile istorio-grafice referitoare la acest moment de referinţă.
O atenţie deosebită a fost acordată personalităţii Mitropolitului Iosif Muşat şi contribuţiei sale la dezvoltarea artei şi culturii în Moldova, precum şi istoriei Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Mirăuţi, prezentată ca prima Catedrală Mitropolitană a Moldovei. Totodată, au fost evocate personalităţi şi locuri importante pentru istoria bisericească a Moldovei, precum Episcopia Romanului, Mănăstirea Voroneţ, Mitropolitul Grigorie Roşca şi Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava.
Cea de-a doua sesiune de comunicări a fost moderată de dr. Ion Mareş, arheolog în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Au fost susţinute referate despre familia Mitropolitului Anastasie Crimca, despre Sfântul Ierarh Petru Movilă şi mitropolitul Gheorghe Movilă, despre Mitropolitul Veniamin Costache şi Mănăstirea Slatina, precum şi despre legăturile Episcopului Dositei Herescu cu Mitropolia Moldovei în primii ani ai stăpânirii habsburgice.
Alte comunicări au adus în atenţie chipuri de ierarhi şi slujitori ai Bisericii din Bucovina şi Moldova, între care Mitropolitul Vladimir de Repta, Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei, Mitropolitul Iosif Gheorghian şi Mitropolitul Iosif Muşat. De asemenea, au fost prezentate mărturii documentare privind activitatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei în prima jumătate a secolului al XX-lea, precum şi aspecte privind arhitectura bisericească în Moldova medievală.
IRINA URSACHI
Comentarii