Revoluţia la judecata de apoi

Abia pe 8 aprilie am înţeles esenţa atacurilor deplorabile asupra procurorului general, Augustin Lazăr: se aflase din timp că dosarul Revoluţiei (e ultima dată când îi mai ortografiez numele cu majusculă!) fusese încheiat şi urma să fie predat judecătorilor pe 8 aprilie 2019 şi, ca atenţia publicului să fie distrasă, aşa cum ne-a obişnuit FSN din ’89 încoace, trebuia mânjită figura propunătorului, un fost procuror ca toţi ceilalţi procurori în regimul comunist. Nu la fel s-a procedat când alţi procurori erau gata să predea dosarul revoluţiei către sălile de judecată? Şi dacă de atâtea ori au reuşit să-i sperie, de ce n-ar fi reuşit şi acum? Deşi au trecut 30 de ani…

Să nu vină acum colegii lui mai vechi ori mai noi, politicieni ai PSD şi jurnaliştii angajaţi cu ziua să ne spună cât de gingaşi au fost ceilalţi cu încarceraţii atunci când sarcina procurorilor şi a judecătorilor era „să înfăptuiască politica PCR în domeniul justiţiei”, fiind socotiţi in corpore activişti de partid, ca şi poliţiştii, securiştii, funcţionarii… Că în timp ce colegul lor, Augustin Lazăr, era un torţionar sadea, cei ce-l atacă acum erau curaţi ca lacrima!

Din cercetările aflate la dosar rezultă cu claritate ceea ce se bănuia de mult: emanaţii revoluţiei, în frunte cu Ion Iliescu şi Silviu Brucan, liderii pregătiţi din vreme să preia frâiele statului, împreună cu braţul înarmat al FSN, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r.) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu au folosit Armata, Securitatea, Miliţia, Trupele de Securitate şi rezerviştii pentru a prelua puterea din mâinile tiranului ca s-o păstreze pentru ei înşişi. Căci, din nenorocire pentru România, revoluţia a fost o bătălie cu mijloace necinstite pentru preluarea puterii politice în propriul interes, nu al libertăţii, dreptăţii şi al democraţiei pentru poporeni, ca în celelalte ţări din fostul lagăr sovietic, aşa cum se laudă.

Aşadar dosarul revoluţiei a ajuns în instanţă, însă decizia cea mai grea va fi la judecata de apoi. Nicio pedeapsă pământeană, oricât de aspră, nu-i va putea învia pe „tinerii frumoşi şi liberi”, deveniţi eroi într-o ţară care-i desconsideră mişeleşte şi acum ca „tefelişti”. Nicio decizie a instanţei nu ne va putea recupera aceşti 30 de ani de bâlbâieli politice şi nici nu va putea repune statul de drept şi democraţia la locul cuvenit decât după ani mulţi de implicare cetăţenească şi alegeri corecte.

Cum au procedat cu propriul popor vajnicii luptători din grupul Iliescu? Au creat o psihoză teroristă cu diversiuni şi dezinformări, cu consecinţe pe cât de tragice, pe atât de inutile: cu peste o mie de morţi şi peste două mii de răniţi degeaba, doar pentru a pune Iliescu şi ai lui mâna pe butoanele puterii. Definitiv. Deşi nenorocirile revoluţiei au fost evidente, s-au împăunat şi încă se împăunează ca eliberatori ai „românilor” de sub tirania ceauşistă. Le-a plăcut la nebunie să apară în faţa poporului pe cai albi, făcându-se stăpâni peste o populaţie îndobitocită cu manipulări ordinare despre „democraţie originală”, drepturi şi libertăţi, despre bună guvernare şi bunăstare.

Răul făcut atunci s-a împrăştiat apoi în toată România şi în toată clasa politică: toate partidele născute din mantaua FSN şi-au împărţit ţara ca pe o feudă şi au pus prada la cheremul baronilor, iar partidele istorice au fost penetrate de oameni verificaţi, duplicitari, securişti cu state vechi. Îi vezi de fiecare dată când vreuna din deciziile dure de reformare a statului şi a societăţii, de curăţare de ceauşism şi securism sunt puse în aplicare, vezi Proclamaţia de la Timişoara, vezi legile de deconspirare a securiştilor şi a regimului criminal dinainte de 1989. De ce o fac? Fiindcă „pot”. Pentru ei democraţia şi statul de drept sunt un moft, iar Justiţia independentă constituie un real pericol.

Acum despărţirea de trecutul odios poate deveni ireversibilă prin integrarea deplină în Uniunea Europeană şi NATO, prin întărirea filonului european şi a Justiţiei. De aceea agitaţia actuală a politrucilor şi bătălia pentru privilegii în Justiţie ale majorităţii de guvernământ sunt maxime.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: