Într-un timp în care integrarea şi proiectele în domeniu sunt un fapt obişnuit, putem vorbi cu interes despre un proiect cultural original, cu atât mai mult cu cât un sucevean de origine este una dintre „vedete”.
Matei Hutopilă, căci despre el este vorba, este deja un poet consacrat. Primul său volum de poezie, intitulat (original) „Copci” şi apărut în 2011, a fost o revelaţie, elogiat de poetul şi criticul ieşean Claudiu Komartin. Alte două volume au apărut în 2014, „Bukowina über alles” şi „Tişiţa” (2014).
De fapt, Matei Hutopilă nu este un literat „de carieră”. Născut în 1987, este absolvent al Facultăţii de Istorie-Arheologie, iar în prezent este asistent la Catedra de Istoria Arheologiei din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. Filonul artistic este însă un dat natural, pe care şi l-a cultivat din anii de şcoală. Se declară ca făcând parte din „generaţia douăzecistă”, iar poezia sa are tonuri ludice. Un loc important îl ocupă şi locurile unde a copilărit, familia fiind originară din Izvoarele Sucevei.
Apariţia sa într-un proiect cultural multietnic nu este deloc întâmplătoare, el fiind autor de poezie bilingvă, dialectul huţul fiind la fel de familiar poetului ieşean.
Proiectul, un fel de „cenaclu itinerant”, a poposit la Londra, Bruxelles şi Berlin. Poeţii din România susţin minirecitaluri în română, maghiară, germană (săsească) şi ucraineană (de fapt, în dialectul huţul).
Despre familia Hutopilă am mai scris în „Crai nou”. Vasile este un pictor consacrat, cu expoziţii personale în Franţa, Italia şi Maroc, iar bunica Eufrosina este o cunoscută poetă populară, acum în vârstă de 97 de ani!
Aşa încât proverbul cu aşchia este aici pe deplin justificat, indiferent de limba în care l-am evoca!
PETRU TOMUŢĂ
Comentarii